Clasament surpriză: Moldova ar putea bate China și Europa la creștere economică până în 2030

Republica Moldova ar putea deveni țara cu cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2026–2030, potrivit unor estimări publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) și analizate de platforma Visual Capitalist.

Conform prognozelor, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 53% până în anul 2030, cel mai mare ritm dintre toate statele analizate. Indicatorul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o economie raportată la numărul de locuitori și este considerat unul dintre principalele repere pentru nivelul de trai.

În clasamentul țărilor cu cea mai rapidă creștere economică pe cap de locuitor, Moldova este urmată de Guyana (44,8%), Turkmenistan (38,1%), Serbia (36,6%) și Armenia (33,9%). În top se mai regăsesc Albania, Insulele Marshall, Mauritius, Kazahstan și China.

Analiza arată că majoritatea statelor cu ritmuri accelerate de creștere sunt economii emergente, unde reformele economice, dezvoltarea unor noi industrii și creșterea investițiilor pot genera salturi rapide ale veniturilor pe cap de locuitor.

Totodată, mai multe economii din Europa de Est și de Sud-Est apar în clasamentul primelor 25 de țări, inclusiv Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Georgia și Lituania. Potrivit experților, aceste state beneficiază de investiții în creștere, modernizare economică și integrare tot mai profundă în piața europeană.

Pe de altă parte, atunci când este analizată creșterea în termeni absoluți a veniturilor pe cap de locuitor, clasamentul este dominat de economii foarte dezvoltate. Liechtenstein ar urma să înregistreze cea mai mare majorare, cu aproximativ 39 400 de dolari în plus per persoană până în 2030, urmat de Islanda, Irlanda, Qatar și Elveția.

Unele state apar în ambele clasamente – atât la creșterea procentuală, cât și la cea absolută. Printre acestea se numără Islanda, Guyana și Lituania, economii care combină ritmuri rapide de dezvoltare cu majorări consistente ale veniturilor populației.

Datele utilizate în analiză provin din prognozele FMI, iar PIB-ul pe cap de locuitor este calculat în dolari.

#2030 #clasament mondial #crestere economica #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inflația din zona euro a accelerat în octombrie 2026 până la 4%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul scumpirii puternice a energiei, alimentată de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran. Creșterea prețurilor este de două ori mai mare decât ținta Băncii Centrale Europene (BCE), iar economiștii avertizează că situația s-ar putea agrava în lunile următoare, odată cu apropierea sezonului rece. În aceste condiții, piețele financiare anticipează o nouă majorare a dobânzilor în luna decembrie, transmite Reuters.

Potrivit datelor preliminare publicate miercuri, 4 noiembrie, de Eurostat, rata anuală a inflației în cele 21 de state care utilizează moneda euro a urcat de la 3,8% în septembrie la 4% în octombrie. Principalul factor care a alimentat scumpirile a fost energia, ale cărei prețuri au crescut cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu 18,9% în septembrie.

În același timp, inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, s-a menținut la 2,5%, în conformitate cu estimările analiștilor. Această evoluție sugerează că, deocamdată, șocul energetic nu s-a transmis integral asupra celorlalte categorii de bunuri și servicii.

Totuși, presiunile asupra prețurilor sunt tot mai vizibile. Inflația în sectorul serviciilor, care reprezintă cea mai mare componentă a cheltuielilor de consum, a accelerat de la 3,2% la 3,3%, în timp ce prețurile produselor industriale neenergetice au crescut cu 1,2%, față de 1,1% în luna precedentă.

Alimentele continuă, de asemenea, să se scumpească. Prețurile produselor alimentare neprocesate au înregistrat o creștere anuală de 4,6%, contribuind la presiunea asupra bugetelor gospodăriilor europene.

Majorarea inflației este pusă în principal pe seama prețurilor ridicate ale petrolului și gazelor naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Zona euro importă cea mai mare parte a resurselor sale energetice, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile de pe piețele internaționale.

Economiștii avertizează că motorina și gazele naturale scumpe se reflectă treptat în costurile transportului, producției și serviciilor. Chiar dacă aceste efecte indirecte nu sunt încă pe deplin vizibile în statisticile oficiale, ele ar putea deveni mai pronunțate în următoarele luni.

Un risc suplimentar îl reprezintă nivelul redus al rezervelor de gaze naturale din Europa, care ar putea provoca noi creșteri ale costurilor pentru încălzire în timpul iernii. Analiștii consideră că efectele vor fi resimțite inclusiv în ianuarie, perioadă în care numeroase companii își revizuiesc tradițional prețurile.

Banca Centrală Europeană a majorat deja de două ori dobânzile în 2026, încercând să împiedice consolidarea așteptărilor inflaționiste. La ședința din 29 octombrie, instituția a decis să mențină nemodificată rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 2,5%, însă a avertizat că persistența șocului energetic ar putea determina o inflație mai ridicată și o încetinire a creșterii economice.