Aproape 10 miliarde de lei sub sechestru, dar în buget ajung „bănuți”: ce scoate la iveală Curtea de Conturi

18 Mart. 2026, 12:59
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
18 Mart. 2026, 12:59 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Active de 9,6 miliarde de lei sunt sub sechestru în Moldova, însă recuperările rămân reduse. Datele reies din raportul de audit al Curții de Conturi privind administrarea și valorificarea bunurilor confiscate și sechestrate în perioada 2023–2025.

La 31 decembrie 2025, autoritățile aveau indisponibilizate 6 227 de active în valoare totală de circa 9,6 miliarde de lei. Cea mai mare parte este gestionată de Procuratura Anticorupție – 5,6 miliarde lei (58,4%), urmată de PCCOCS – 1,6 miliarde lei (17,1%), CNA – 1,2 miliarde lei (13%) și Procuratura Generală – aproximativ 0,7 miliarde lei (7%).

Potrivit raportului, în cazul bunurilor indisponibilizate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), nivelul mediu de recuperare a mijloacelor financiare care au ajuns efectiv în buget în perioada 2018–2025 a fost de circa 0,6% . ARBI a aplicat sechestre în valoare de 2,24 miliarde lei, în special asupra capitalului social, care constituie 2,07 miliarde lei.

În același timp, sumele sechestrate în numerar, păstrate în conturile gestionate de CNA, au crescut de la 98,4 milioane lei la începutul anului 2023 la 709,8 milioane lei la sfârșitul anului 2025.

Auditul evidențiază probleme majore la valorificarea bunurilor confiscate. În perioada 2023–2025, Serviciul Fiscal de Stat a preluat bunuri în valoare de 106,3 milioane lei, dintre care 87,1 milioane lei au provenit de la Serviciul Vamal . Totuși, bunuri de 61,5 milioane lei au fost vândute prin consignație cu reduceri de 48,5 milioane lei, iar la buget au ajuns doar 11,8 milioane lei, adică 19,2% din valoare .

La sfârșitul anului 2025, în gestiunea Serviciului Fiscal de Stat se aflau bunuri confiscate de 61,6 milioane lei, în creștere cu aproape 48% față de anul precedent. Din acestea, bunuri de 48,1 milioane lei erau stocate în depozite, iar 13,5 milioane lei erau transmise spre comercializare .

O parte semnificativă a bunurilor rămân ani la rând nevalorificate: circa 4 500 de poziții de mărfuri în valoare de 26,3 milioane lei provin din anii 2021–2024, iar alte 3 000 de poziții, în valoare de 21,8 milioane lei, au fost acumulate în 2025 . În plus, aproximativ 4,7 mii de bunuri fără valoare nu au fost nici distruse, nici valorificate.

Curtea de Conturi constată că lipsa condițiilor adecvate de depozitare a dus, în unele cazuri, la degradarea bunurilor și la diminuarea veniturilor potențiale. Totodată, instituția semnalează lipsa unei platforme digitale unice pentru comercializarea bunurilor confiscate.

Probleme sunt identificate și la executarea hotărârilor judecătorești. Dintr-un eșantion de 404 documente executorii, în valoare totală de circa 567,5 milioane lei, statul a încasat doar 17 milioane lei, în timp ce aproximativ 550,5 milioane lei au rămas neîncasate.

Auditul evidențiază deficiențe în procesele de evidență, administrare și valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate și formulează recomandări pentru îmbunătățirea mecanismelor, astfel încât veniturile la buget să poată fi majorate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 22:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 22:12 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova își propune să joace un rol activ în procesul de reconstrucție a Ucrainei, mizând pe parteneriate economice, investiții și dezvoltarea infrastructurii logistice regionale. Oportunitățile pentru mediul de afaceri au fost discutate la București, în cadrul conferinței „Reconstrucția Ucrainei: securitate, oportunități, investiții”, la care a participat președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a Republicii Moldova, Sergiu Harea.

În cadrul panelului „Punți de afaceri pentru redresarea economică: rolul strategic al camerelor de comerț”, Harea a prezentat trei direcții prin care instituțiile camerale pot sprijini reconstrucția economiei ucrainene și pot crea noi oportunități pentru companiile din regiune.

Prima direcție vizează conectarea întreprinderilor și dezvoltarea parteneriatelor comerciale, astfel încât firmele din Republica Moldova, România, Ucraina și Uniunea Europeană să poată identifica proiecte comune și oportunități de colaborare.

O altă prioritate este consolidarea conectivității regionale și a logisticii, domenii esențiale pentru transportul mărfurilor, funcționarea lanțurilor de aprovizionare și susținerea proiectelor de reconstrucție.

Cea de-a treia direcție se referă la atragerea investițiilor și facilitarea accesului la finanțare, în condițiile în care redresarea economiei ucrainene va necesita mobilizarea unor resurse financiare importante.

„Reconstrucția începe cu solidaritatea, dar se realizează prin cooperare, investiții și capacitatea de a transforma oportunitățile în rezultate”, a declarat Sergiu Harea.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita contactele directe între companii, de a promova investițiile și de a contribui la dezvoltarea unor noi parteneriate economice regionale.

Participarea Republicii Moldova la aceste discuții evidențiază interesul mediului de afaceri autohton de a se conecta la viitoarele proiecte de reconstrucție a Ucrainei, inclusiv prin cooperare comercială, servicii logistice și investiții. Deocamdată, CCI nu a anunțat proiecte concrete sau contracte încheiate în urma conferinței.