BERD avertizează: Moldova, printre cele mai lovite economii de criza din Orientul Mijlociu

27 Mart. 2026, 08:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Mart. 2026, 08:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova se numără printre cele mai afectate economii de conflictul din Orientul Mijlociu, iar cifrele arată cât de vulnerabilă este țara la șocurile externe, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit ultimului raport din martie (Regional Economic Update), Moldova intră în lista statelor cel mai puternic lovite de scumpirea energiei, alături de țări precum Liban, Iordania sau Ucraina.

„Conflictul arată cât de rapid se pot propaga șocurile geopolitice prin piețele de energie, lanțurile de aprovizionare și condițiile financiare”, a declarat economista-șefă a BERD, Beata Javorcik.

Datele din raport conturează o realitate clară: Republica Moldova depinde masiv de importuri. Doar pe partea de energie, deficitul este semnificativ – importurile de petrol „trag în jos” economia cu aproximativ 4,4% din PIB, iar cele de gaze cu încă 2,5% din PIB. Cu alte cuvinte, orice creștere de preț pe piețele internaționale se simte imediat în economie și în facturile oamenilor.

Nici agricultura nu este ferită. Moldova importă îngrășăminte în valoare de circa 0,5% din PIB, ceea ce înseamnă că scumpirile globale din acest sector ajung direct la fermieri și, ulterior, în prețul alimentelor.

Pe de altă parte, unele efecte sunt mai reduse: legăturile comerciale cu țările din Golf sunt relativ mici (aproximativ 0,4% din PIB), iar remitențele din această regiune reprezintă circa 1,4% din PIB, deci impactul pe aceste canale este limitat.

Problema mare rămâne însă capacitatea redusă de reacție a statului. Datoria externă a Republicii Moldova este de aproximativ 57,6% din PIB, ceea ce limitează spațiul de manevră al autorităților în fața unei crize. În același timp, indicele total de impact calculat de BERD este de 8,8 puncte, semn că Moldova se află în zona de risc ridicat.

BERD avertizează că, dacă petrolul se menține peste 100 de dolari pe baril pentru o perioadă mai lungă, economia globală ar putea pierde cel puțin 0,4 puncte procentuale din creștere, iar inflația ar putea crește cu peste 1,5 puncte procentuale. În același scenariu, și prognoza de creștere pentru țările din regiune ar putea fi redusă cu până la 0,4 puncte procentuale.

„Efectele conflictului sunt susceptibile să persiste chiar și după încheierea ostilităților”, mai avertizează instituția.

Anterior, BERD a redus prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru anul 2026 cu 0,8 puncte procentuale – de la 3,8% la 3%. În același timp, pentru anul 2027, experții BERD estimau o creștere a PIB-ului Moldovei de 3,5%. Aceste date au fost prezentate în raportul regional al BERD din februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

31 Iul. 2026, 21:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Iul. 2026, 21:14 // Actual //  bani.md

Procesul de amalgamare voluntară a localităților înaintează cu dificultate în mai multe raioane ale țării. Primari, consilieri locali și locuitori spun că reforma este însoțită de lipsă de transparență, consultări insuficiente și nemulțumiri din partea comunităților. Problemele au fost discutate în cadrul unei întrevederi dintre reprezentanții autorităților publice locale și membrii mișcării civice „Construim înCREDere”. Participanții au semnalat că, în multe cazuri, oamenii nu sunt de acord cu modul în care este aplicată reforma.

Olesea Stamate, fondatoarea mișcării civice „Construim înCREDere”, afirmă că mai mulți edili i-au semnalat dificultățile întâmpinate.

„Localități unde Consiliul Local nu ține cont de opinia cetățenilor, de exemplu. Unde majoritatea covârșitoare, sau chiar în unanimitate, cetățenii au votat pentru amalgamarea cu localitatea X, iar Consiliul ulterior se întrunește și votează pentru amalgamarea cu localitatea Y, astfel contribuind la divizarea în sânul localității, deci conflict între locuitori și consilierei locali, conflict între locuitorii din localitate sau locuitorii din diferite localități. Lucrurile sunt destul de grave, această reformă nu a fost gândită suficient de bine, nu au fost făcute niciun fel de calcule, analize. Dacă cetățenii dintr-o localitate dacă au votat în unanimitate pentru amalgamarea cu o anumită localitate, consilierii trebuie să fie obligați să susțină opinia cetățenilor, acest lucru nu este în lege. Respectiv, la nivel local sunt situații când consilierii decid exact opusul”, a declarat Olesea Stamate.

Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) susțin că reforma amalgamării trebuie aplicată cu mai multă atenție și în paralel cu o reformă mai amplă a administrației publice locale. Gheorghe Răileanu, fost primar al orașului Cimișlia și membru de onoare al CALM, spune că procesul nu trebuie făcut doar de dragul reorganizării, ci trebuie să aibă la bază interesul cetățenilor.

„Am ajuns într-o situație când devine tot mai clar că reforma nu a fost pregătită bine, s-a redus numai la amalgamare, dar amalgamarea a degenerat în amalgamare forțată. Acum guvernarea este captivă acestui proiect pentru că a rămas puțin timp până la alegerile locale când trebuie să aleagă primarii de la aceste entități amalgamate. Distorsionează bunăvoința cetățenilor, dreptul lor firesc de a-și decide soarta, cu atât mai mult că este principiul transparenței decizionale, oamenii trebuie să-și asume. Pot să apară niște crize de încredere, care pot duce la căderea Guvernului, la manifestații în masă”, explică Gheroghe Răileanu.

De asemenea, la nivel local, primarii spun că procesul ridică numeroase întrebări, iar oamenii au nevoie de explicații clare înainte de a accepta schimbările. Aceștia susțin că reforma poate aduce beneficii, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, dar atrag atenția că este nevoie de o comunicare mai bună cu cetățenii.