Se scumpesc îngrășămintele! Prețurile sar cu 50%, iar fermierii pierd miliarde

Creșterea accelerată a prețurilor la îngrășăminte, de până la 40% în luna martie, nu este un fenomen izolat, ci o consecință directă a crizei energetice, susține economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, scumpirea produselor petroliere a dus la majorarea prețului gazului, materia primă de bază pentru majoritatea îngrășămintelor, iar evoluțiile de pe piețele internaționale se transmit aproape integral în costurile de import din Republica Moldova.

În medie, în lunile februarie și martie, prețurile la îngrășăminte au crescut cu aproximativ 50%, cu un vârf în martie, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra costurilor agricole în 2026. Cu toate acestea, impactul imediat asupra fermierilor este încă limitat, din cauza structurii importurilor. Aproximativ jumătate din necesarul anual este adus în primul trimestru, iar doar o treime a fost achiziționată la prețuri ridicate.

Economistul atrage atenția că experiența anilor 2022–2023 arată riscurile menținerii unor prețuri mari: valoarea importurilor a crescut atunci până la 70–75 de milioane de dolari, însă pe fondul reducerii cantităților cumpărate, ceea ce a afectat utilizarea îngrășămintelor și, implicit, producția agricolă.

Dacă actualele condiții se mențin, adevăratul impact se va resimți în a doua jumătate a anului, când Republica Moldova va importa îngrășăminte la prețuri deja majorate. Într-un scenariu pesimist, agricultorii ar putea suporta costuri suplimentare de până la un miliard de lei.

Raportat la dimensiunea sectorului agricol, estimat la 30–35 de miliarde de lei anual, această sumă reprezintă aproximativ 3% din valoarea producției vegetale. Totuși, potrivit lui Ioniță, problema reală este că aceste costuri afectează direct profitul fermierilor și pot eroda semnificativ rentabilitatea.

În acest context, agricultura din Republica Moldova se confruntă simultan cu două șocuri majore: scumpirea motorinei, care afectează costurile lucrărilor agricole, și creșterea prețurilor la îngrășăminte, care influențează productivitatea.

Pe termen scurt, situația rămâne gestionabilă, însă pe termen mediu riscurile cresc. Economistul subliniază că singurul factor care ar putea compensa aceste costuri este un an agricol favorabil, cu producții bune și prețuri avantajoase la recoltă.

În lipsa acestui scenariu, avertizează Ioniță, scumpirea îngrășămintelor riscă să se transforme într-o criză latentă, care va deveni vizibilă abia la finalul sezonului agricol, când se vor trage concluziile asupra producției și profitabilității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #preturi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.