10 milioane în cont și peste 1 milion la stat: anul de aur al lui Emilian Crețu

Actorul și creatorul de conținut Emilian Crețu a dezvăluit, într-un interviu pentru „The List”, că anul 2025 a fost cel mai profitabil din cariera sa, cu venituri oficiale de aproape 10 milioane de lei și impozite achitate la stat de circa 1,1 milioane de lei.

Potrivit acestuia, creșterea veniturilor a fost de aproximativ 30% față de 2024, când înregistrase circa 7 milioane de lei. Crețu a subliniat că toate colaborările sale sunt realizate în baza contractelor oficiale, iar taxele sunt achitate integral, în special prin mecanisme de drepturi de autor și royalty, unde cota de impozitare este de 12%.

„Statul s-a îmbogățit cu un milion o sută de mii de lei. Acestea sunt impozitele pe care le-am achitat. Am închis anul 2025 cu aproape 10 milioane venit oficial pe cont”, a declarat actorul, precizând că suma plătită statului ar însemna echivalentul a circa 4.500 de euro lunar.

Crețu afirmă că veniturile sale provin în principal din contracte pe termen lung cu companii mari, care includ promovare pe rețelele sociale, publicitate outdoor și spoturi video, acestea fiind mult mai profitabile decât activitatea din teatru sau televiziune.

Actorul a mai menționat că, odată cu creșterea veniturilor și a vizibilității, a renunțat la colaborări informale și a trecut exclusiv la contracte oficiale, inclusiv pe fondul presiunilor publice legate de fiscalizarea veniturilor influencerilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a încheiat trimestrul IV 2025 cu un deficit extern și o dependență de finanțarea din exterior, arată datele privind balanța de plăți publicate de Banca Națională a Moldovei .

Potrivit raportului, deficitul contului curent a ajuns la 944,8 milioane de euro, în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 19,4% din PIB. Acest nivel confirmă presiunea asupra economiei, generată în special de dezechilibrul comercial.

Cea mai mare vulnerabilitate vine din comerțul exterior: deficitul comercial cu bunuri a urcat la 1,59 miliarde de euro, după ce importurile au crescut mai rapid decât exporturile. În special, importurile de produse energetice au crescut cu peste 27%, și au ajuns la aproape 483 milioane de euro, ceea ce arată dependența ridicată de resursele externe.

În același timp, exporturile au avut o evoluție pozitivă, în creștere cu 15,1%, impulsionate în principal de produsele agroalimentare. Totuși, structura exporturilor rămâne vulnerabilă, dominată de bunuri primare și cu valoare adăugată redusă.

Un semnal pozitiv vine din sectorul serviciilor, unde excedentul a ajuns la 264,6 milioane de euro, în creștere cu 20%, susținut în special de serviciile IT, care generează deja peste un sfert din exporturile de servicii.

Pe de altă parte, remiterile o sursă tradițională de valută au scăzut ușor, până la 428,4 milioane de euro. Acestea reprezintă 8,8% din PIB, ceea ce indică o diminuare treptată a acestui sprijin extern.

Pentru a acoperi deficitul, economia a avut nevoie de finanțare externă de aproape 928 milioane de euro într-un singur trimestru. Aceasta a fost asigurată în principal prin împrumuturi și reducerea activelor externe, ceea ce crește riscurile pe termen mediu.

În același timp, poziția investițională internațională netă s-a deteriorat până la -6,87 miliarde de euro, echivalentul a 38,1% din PIB, semn că datoriile externe depășesc activele deținute peste hotare.