10 milioane în cont și peste 1 milion la stat: anul de aur al lui Emilian Crețu

Actorul și creatorul de conținut Emilian Crețu a dezvăluit, într-un interviu pentru „The List”, că anul 2025 a fost cel mai profitabil din cariera sa, cu venituri oficiale de aproape 10 milioane de lei și impozite achitate la stat de circa 1,1 milioane de lei.

Potrivit acestuia, creșterea veniturilor a fost de aproximativ 30% față de 2024, când înregistrase circa 7 milioane de lei. Crețu a subliniat că toate colaborările sale sunt realizate în baza contractelor oficiale, iar taxele sunt achitate integral, în special prin mecanisme de drepturi de autor și royalty, unde cota de impozitare este de 12%.

„Statul s-a îmbogățit cu un milion o sută de mii de lei. Acestea sunt impozitele pe care le-am achitat. Am închis anul 2025 cu aproape 10 milioane venit oficial pe cont”, a declarat actorul, precizând că suma plătită statului ar însemna echivalentul a circa 4.500 de euro lunar.

Crețu afirmă că veniturile sale provin în principal din contracte pe termen lung cu companii mari, care includ promovare pe rețelele sociale, publicitate outdoor și spoturi video, acestea fiind mult mai profitabile decât activitatea din teatru sau televiziune.

Actorul a mai menționat că, odată cu creșterea veniturilor și a vizibilității, a renunțat la colaborări informale și a trecut exclusiv la contracte oficiale, inclusiv pe fondul presiunilor publice legate de fiscalizarea veniturilor influencerilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.