10 milioane în cont și peste 1 milion la stat: anul de aur al lui Emilian Crețu

31 Mart. 2026, 09:33
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2026, 09:33 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Actorul și creatorul de conținut Emilian Crețu a dezvăluit, într-un interviu pentru „The List”, că anul 2025 a fost cel mai profitabil din cariera sa, cu venituri oficiale de aproape 10 milioane de lei și impozite achitate la stat de circa 1,1 milioane de lei.

Potrivit acestuia, creșterea veniturilor a fost de aproximativ 30% față de 2024, când înregistrase circa 7 milioane de lei. Crețu a subliniat că toate colaborările sale sunt realizate în baza contractelor oficiale, iar taxele sunt achitate integral, în special prin mecanisme de drepturi de autor și royalty, unde cota de impozitare este de 12%.

„Statul s-a îmbogățit cu un milion o sută de mii de lei. Acestea sunt impozitele pe care le-am achitat. Am închis anul 2025 cu aproape 10 milioane venit oficial pe cont”, a declarat actorul, precizând că suma plătită statului ar însemna echivalentul a circa 4.500 de euro lunar.

Crețu afirmă că veniturile sale provin în principal din contracte pe termen lung cu companii mari, care includ promovare pe rețelele sociale, publicitate outdoor și spoturi video, acestea fiind mult mai profitabile decât activitatea din teatru sau televiziune.

Actorul a mai menționat că, odată cu creșterea veniturilor și a vizibilității, a renunțat la colaborări informale și a trecut exclusiv la contracte oficiale, inclusiv pe fondul presiunilor publice legate de fiscalizarea veniturilor influencerilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.