TVA de 20%, ultimul cui în sicriul agricultorilor

02 Apr. 2026, 10:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Apr. 2026, 10:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sectorul agricol riscă să fie grav afectat dacă nu sunt adoptate măsuri urgente și coerente, a declarat Alexandr Slusari în cadrul ședinței Comisiei agricultură.

Reprezentantul fermierilor susține că inițiativa Guvernului de a compensa acciza la motorină cu aproximativ 100 de milioane de lei este insuficientă și nu rezolvă problemele din sector. Potrivit acestuia, soluția ar fi revenirea la practica anilor 2022–2023, când acciza era restituită aproape integral fermierilor, în linie cu politicile europene. El a propus ca, începând cu 2026, acciza să fie rambursată în proporție de până la 100%, cel puțin pentru fermierii mici și mijlocii.

Potrivit calculelor prezentate, costul unei asemenea măsuri ar ajunge la circa 500–600 de milioane de lei, bani care ar putea fi acoperiți inclusiv din veniturile suplimentare la buget generate de scumpirea carburanților și din sprijinul partenerilor externi.

În același timp, directorul executiv a criticat dur ideea majorării TVA în agricultură de la 8% la 20%, calificând-o drept o măsură periculoasă care ar putea avea efecte negative în lanț. Acesta a avertizat că, în realitate, agricultorii nu vor putea transfera costurile în prețuri, din cauza pieței dominate de câteva companii mari, ceea ce va duce la pierderi directe pentru producători.

„Aceasta ar putea fi ultima lovitură pentru fermierii mici și mijlocii”, a spus reprezentantul asociației, menționând că experiențele anterioare de majorare a TVA nu au adus venituri suplimentare la buget, dar au generat scumpiri și dezechilibre pe piață.

Totodată, acesta a atras atenția că majorarea TVA ar afecta nu doar agricultorii, ci și consumatorii finali, prin creșterea prețurilor la produsele agroalimentare.

În ceea ce privește reformarea sistemului de subvenționare, Asociația „Forța Fermierilor” a criticat eliminarea subvențiilor post-investiționale fără introducerea unor plăți directe suficiente, în special pentru sectorul cerealier. Reprezentanții fermierilor propun acordarea unor subvenții directe de circa 3.000 de lei per hectar pentru grâu, în special pentru fermele mici și mijlocii, începând cu 2027.

În final, directorul executiv a pledat pentru schimbarea modelului agricol din Republica Moldova, acuzând că actualul sistem favorizează marile holdinguri și companiile transnaționale, în detrimentul fermierilor locali. Acesta a subliniat că autoritățile trebuie să decidă dacă susțin dezvoltarea fermelor mici și mijlocii sau continuă actualul model, care, în opinia sa, nu contribuie la securitatea alimentară și la dezvoltarea rurală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Apr. 2026, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Apr. 2026, 11:15 // Actual //  Grîu Tatiana

Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza economică pentru Republica Moldova, pe fondul unui context regional complicat și al presiunilor legate de energie, semnalând o încetinire mai accentuată decât se anticipa la începutul anului.

Potrivit raportului „ECA Economic Update” din aprilie, economia moldovenească ar urma să crească cu doar 1,9% în acest an, față de 2,7% cât se estima în ianuarie, în timp ce pentru 2027 este menținută prognoza de 3,8%.

Revizuirea este una dintre cele mai pronunțate din regiune. Moldova se numără printre țările pentru care estimările au fost reduse cu aproximativ 0,8 puncte procentuale, alături de România și Georgia, în timp ce în Turcia ajustarea ajunge la circa 0,9 puncte procentuale. În schimb, unele economii din Asia Centrală, precum Uzbekistan și Tadjikistan, au beneficiat de corecții ușor pozitive, de până la 0,3–0,4 puncte procentuale.

Imaginea de ansamblu confirmă o încetinire la nivel regional. După o creștere de 2,6% în 2025, economia Europei și Asiei Centrale este așteptată să avanseze cu doar 2,1–2,2% în 2026.

„Creșterea în regiune este așteptată să slăbească”, subliniază Banca Mondială, indicând scumpirea energiei și tensiunile geopolitice drept principalele cauze.

Pentru Republica Moldova, vulnerabilitățile sunt mai accentuate. Economia rămâne dependentă de importurile energetice și de evoluțiile din Uniunea Europeană, iar revenirea după stagnarea din 2024, când creșterea a fost de doar 0,1%, este lentă.

Situația din regiune nu oferă un sprijin consistent. În Ucraina, economia ar urma să crească cu 1,2% în 2026, afectată de război, iar în România ritmul încetinește la 0,5%, pe fondul măsurilor fiscale stricte.

În paralel, inflația la nivelul regiunii Europa și Asia Centrală rămâne peste nivelurile dinaintea crizelor, situându-se la aproximativ 4,8% în 2026, ceea ce menține presiunea asupra costului vieții.

„Majoritatea țărilor din regiune, fiind importatoare de energie, vor face față unor presiuni mai mari asupra finanțelor publice”, avertizează raportul.

Raportul atrage atenția că riscurile pot crește în cazul unei escaladări a tensiunilor internaționale.

„Un conflict mai prelungit și mai intens ar putea perturba fluxurile globale de energie și ar duce la o creștere mai slabă și o inflație mai ridicată”, se menționează în document.