„Mergem la cantină fără mâncare în farfurie”. Ioniță ironizează noul acord cu FMI fără finanțare

Republica Moldova supraviețuiește financiar datorită sprijinului oferit de Uniunea Europeană, în timp ce relația tensionată cu Fondul Monetar Internațional blochează accesul la alte surse importante de finanțare externă, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „În context” de la publicația ZIUA.

Ioniță a comparat ideea unui nou acord cu FMI fără componentă de finanțare cu „mersul la cantină fără să-ți pui mâncare în farfurie”, sugerând că o simplă evaluare fără bani concreți nu ar rezolva problemele bugetare ale țării. Economistul afirmă că autoritățile încearcă acum să convingă FMI să revină măcar pentru o evaluare, după ce anul trecut instituția ar fi blocat finanțarea din cauza unor probleme legate de justiție, achiziții și independența Băncii Naționale.

„Noi acum discutăm care-i probabilitatea că va veni o delegație care să vadă dacă poate de dat Moldovei bani. Deci noi acum trebuie să-i convingem pe dânșii nu să ne dea bani, dar să vină să vadă dacă noi merităm banii”, a declarat Ioniță.

Economistul a mai afirmat că statul se împrumută lunar pe piața internă cu circa 4,5–5 miliarde de lei, însă aproximativ 80% din acești bani sunt utilizați pentru achitarea datoriilor mai vechi și a dobânzilor, care ar fi de trei-patru ori mai mari. În opinia sa, împrumuturile interne au devenit extrem de costisitoare pentru buget.

Totodată, Ioniță spune că anul trecut aproximativ 70% din împrumuturile externe și circa 75% din granturile primite de Republica Moldova au provenit de la Uniunea Europeană sau Germania. „Practic, fără Uniunea Europeană, anul trecut n-am fi putut încheia bugetul”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, deficitul bugetar planificat pentru anul curent este de circa 20 de miliarde de lei, iar în primele luni ale anului granturile externe au fost mai mici decât în perioada similară a anului trecut. În aceste condiții, spune Ioniță, lipsa unei relații funcționale cu FMI afectează credibilitatea Republicii Moldova în fața altor creditori internaționali.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a primit însă ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, după ce autoritățile nu au îndeplinit o serie de angajamente asumate, în special pe partea de cheltuieli bugetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imprumut #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.