„Mergem la cantină fără mâncare în farfurie”. Ioniță ironizează noul acord cu FMI fără finanțare

Republica Moldova supraviețuiește financiar datorită sprijinului oferit de Uniunea Europeană, în timp ce relația tensionată cu Fondul Monetar Internațional blochează accesul la alte surse importante de finanțare externă, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „În context” de la publicația ZIUA.

Ioniță a comparat ideea unui nou acord cu FMI fără componentă de finanțare cu „mersul la cantină fără să-ți pui mâncare în farfurie”, sugerând că o simplă evaluare fără bani concreți nu ar rezolva problemele bugetare ale țării. Economistul afirmă că autoritățile încearcă acum să convingă FMI să revină măcar pentru o evaluare, după ce anul trecut instituția ar fi blocat finanțarea din cauza unor probleme legate de justiție, achiziții și independența Băncii Naționale.

„Noi acum discutăm care-i probabilitatea că va veni o delegație care să vadă dacă poate de dat Moldovei bani. Deci noi acum trebuie să-i convingem pe dânșii nu să ne dea bani, dar să vină să vadă dacă noi merităm banii”, a declarat Ioniță.

Economistul a mai afirmat că statul se împrumută lunar pe piața internă cu circa 4,5–5 miliarde de lei, însă aproximativ 80% din acești bani sunt utilizați pentru achitarea datoriilor mai vechi și a dobânzilor, care ar fi de trei-patru ori mai mari. În opinia sa, împrumuturile interne au devenit extrem de costisitoare pentru buget.

Totodată, Ioniță spune că anul trecut aproximativ 70% din împrumuturile externe și circa 75% din granturile primite de Republica Moldova au provenit de la Uniunea Europeană sau Germania. „Practic, fără Uniunea Europeană, anul trecut n-am fi putut încheia bugetul”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, deficitul bugetar planificat pentru anul curent este de circa 20 de miliarde de lei, iar în primele luni ale anului granturile externe au fost mai mici decât în perioada similară a anului trecut. În aceste condiții, spune Ioniță, lipsa unei relații funcționale cu FMI afectează credibilitatea Republicii Moldova în fața altor creditori internaționali.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a primit însă ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, după ce autoritățile nu au îndeplinit o serie de angajamente asumate, în special pe partea de cheltuieli bugetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imprumut #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.

#minister #datorie #plati