Sume uriașe de bani cash tranzitează ilegal România. Moldova, pe locul doi la proveniența banilor

14 Mai 2026, 13:37
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
14 Mai 2026, 13:37 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Republica Moldova se află pe locul doi în topul țărilor din care au provenit cele mai mari fluxuri de numerar care au tranzitat frontierele României în perioada 2024–2025, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor de la București. Deși autoritățile nu indică suma exactă asociată țării noastre, Moldova este menționată imediat după Ucraina și înaintea Turciei în clasamentul provenienței fondurilor declarate.

Raportul arată că, în total, peste 1,7 miliarde de euro în numerar au trecut prin punctele de frontieră ale României în ultimii doi ani, prin intermediul a 7 593 de declarații vamale. Valoarea totală declarată la intrare a fost de 1,261 miliarde euro, iar la ieșire de 511,7 milioane euro. Autoritățile române spun că au identificat fluxuri repetitive de bani, trasee recurente și un risc ridicat de spălare a banilor.

Potrivit analizelor, Ucraina a reprezentat principala sursă a fondurilor declarate, iar Republica Moldova și Turcia completează topul. În același timp, cele mai frecvente destinații ale numerarului au fost Turcia, Austria și România. Doar în perioada 2024–2025, 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina.

Inspectorii au constatat că un număr restrâns de persoane a efectuat în mod repetat transporturi de sume foarte mari de bani, folosind aceleași rute și aceleași puncte de frontieră. Cele mai utilizate trasee au fost Ucraina–România–Austria și Ucraina–România–Turcia.

Datele mai arată că fenomenul s-a intensificat în primele luni ale anului 2025, când valorile declarate au atins maxime de aproape 100 de milioane de euro lunar. Ulterior, din iunie 2025 și în primele luni din 2026, fluxurile au început să scadă semnificativ, după intensificarea controalelor și măsurilor de monitorizare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Iun. 2026, 17:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Iun. 2026, 17:05 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.