DemFest Moldova 2026 adună politicieni, ONG-uri și tineri în centrul Chișinăului

Chișinăul va găzdui sâmbătă, 6 iunie, cea de-a doua ediție a Festivalului Democrației – DemFest Moldova 2026, un eveniment dedicat dialogului civic, participării publice și promovării valorilor democratice. Festivalul va avea loc în Scuarul Arcului de Triumf și va reuni reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor neguvernamentale, experți, lideri de opinie, tineri și cetățeni interesați de viitorul democratic al Republicii Moldova.

Organizatorii anunță că accesul la eveniment va fi gratuit, iar activitățile se vor desfășura între orele 12:00 și 19:00, sub sloganul „Democrația prin Dialog”.

Programul va începe cu ceremonia oficială de deschidere, urmată de mai multe dezbateri publice dedicate rolului democrației și participării civice. Primul panel, intitulat „Vocea Dialogului: Să vorbim despre Democrație”, va avea loc la ora 13:00. De la ora 15:00 este programată discuția „Modelarea viitorului Moldovei: un dialog multilateral”, iar la ora 17:00 tinerii vor dezbate perspectivele lor asupra democrației.

Pe lângă dezbateri, organizațiile participante își vor prezenta proiectele și activitățile în cadrul unor spații expoziționale amenajate în zona festivalului.

Evenimentul se va încheia cu un concert susținut de interpreții DARA și MAREJ.

Festivalul Democrației este organizat de Centrul Est-European pentru Democrație Multipartidă, cu sprijinul Institutul Danez pentru Partide și Democrație și al Partidului Social Liberal Danez.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.