Impact Days 2026: antreprenori, experți și organizații s-au reunit la Chișinău pentru a transforma ideile cu impact în soluții

Peste 140 de antreprenori, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, companiilor, instituțiilor publice, partenerilor de dezvoltare și inițiativelor locale au participat, în perioada 5-6 iunie, la cea de-a patra ediție a Impact Days, eveniment dedicat antreprenoriatului social, inovației, incluziunii și dezvoltării sustenabile.

Organizat de HUB-ul Antreprenorilor Sociali, inițiativă a Asociației Obștești EcoVisio, evenimentul a creat un spațiu de dialog, învățare și conectare pentru oamenii și organizațiile care dezvoltă afaceri și inițiative orientate spre soluționarea unor probleme reale din comunități.

Timp de două zile, participanții au explorat subiecte actuale pentru dezvoltarea inițiativelor cu impact: modele de afaceri responsabile, comunicare strategică, utilizarea conștientă a inteligenței artificiale, sănătatea echipelor, incluziunea pe piața muncii, securitatea cibernetică, leadershipul, energia verde și oportunitățile de finanțare.

„Impact Days este, înainte de toate, despre oamenii care văd o problemă în comunitate și aleg să nu rămână indiferenți, aleg să caute soluții și să le transforme în inițiative care funcționează. La această ediție am văzut multă deschidere și interes pentru idei curajoase. Pentru noi, la EcoVisio, este important ca antreprenoriatul social să nu rămână doar un concept despre care vorbim, dar să devină o cale prin care construim comunități mai incluzive, mai responsabile și mai reziliente. Impact Days este locul în care oamenii care cred în această schimbare se întâlnesc și pot începe să o construiască împreună”, a declarat Vladimir Ternavschi, Director Executiv, EcoVisio.

Una dintre discuțiile centrale ale evenimentului, panelul „Impact Heroes: Afaceri care schimbă lumea”, a adus în fața participanților antreprenori și reprezentanți ai companiilor care dezvoltă modele de activitate orientate spre impact social și de mediu.

Dialogul s-a concentrat pe provocările dezvoltării unei afaceri responsabile, pe echilibrul dintre sustenabilitatea financiară și misiunea socială, precum și pe rolul încrederii și al comunicării autentice în relația cu beneficiarii, clienții și comunitățile.

„Îmi doresc ca fiecare participant să plece cu mai mult curaj și cu înțelegerea că doar prin implicare și proactivitate putem schimba lucrurile în țara noastră. Chiar și atunci când provocările par prea mari, este important să nu renunțăm, să punem întrebări și să avem curajul de a ne conecta cu oamenii pe care îi admirăm. O prezentare pe care am urmărit-o la o ediție anterioară, despre dezvoltarea și patentarea unui produs într-un garaj din Moldova, mi-a rămas în memorie ani la rând și mi-a demonstrat că și aici se pot realiza lucruri extraordinare. Totul începe cu încrederea că este posibil”, a subliniat Aliona Butacova, Fondatoare și CEO, complexul agroturistic Hill&Valley.

Formatul interactiv le-a oferit participanților posibilitatea să discute direct cu invitații, să adreseze întrebări despre dificultățile întâmpinate în dezvoltarea unei afaceri cu impact și să descopere soluții aplicabile propriilor inițiative.

Programul Impact Days 2026 a inclus o serie de ateliere tematice și sesiuni practice, concepute pentru a răspunde necesităților antreprenorilor și organizațiilor care își propun să crească într-un mod sustenabil și responsabil.

În cadrul evenimentului, un panel dedicat integrării profesionale a persoanelor din minorități etnice a reunit reprezentanți ai comunităților locale și ai instituțiilor abilitate pentru a discuta despre provocările existente, exemplele de succes și oportunitățile de incluziune socio-economică a persoanelor din minoritățile etnice din Republica Moldova. Discuțiile au evidențiat importanța accesului la educație și formare profesională, precum și necesitatea unei colaborări mai strânse între autorități și comunități pentru a crea oportunități reale de dezvoltare.

„Subiectul minorităților etnice vine la pachet cu provocări și prejudecăți, deoarece mulți se confruntă cu analfabetismul, lipsa actelor sau a studiilor finite, fiind nevoiți să presteze munci simple sau sezoniere. Prin intermediul programului „EU4Youth”, la Râșcani, am reușit să instruim la nivel local 16 fete rome (cu vârste între 16 și 35 de ani) ca croitorese. Aceasta reprezintă o mare reușită, deoarece, din considerente culturale, părinții nu le permit fetelor să meargă în alte orașe pentru studii. Ele vor urma stagii de practică în colaborare cu ANOFM și vor beneficia de o bursă de 5400 de lei, devenind promotoare ale educației în comunitate. Colaborarea dintre romi și autorități poate aduce un impact pozitiv și poate restabili încrederea. Nu cerem mult de la ministere, cerem doar să fim sprijiniți în dorința noastră de schimbare. Trebuie să depășim prejudecata că romii știu doar să cânte și să danseze; putem face lucruri frumoase dacă există voință din ambele părți”, a menționat Elena Rădiță, mediator comunitar din orașul Rîșcani.

Participanții au discutat despre modul în care inteligența artificială poate fi utilizată eficient și responsabil în activitatea unei afaceri, despre comunicarea strategică drept instrument de consolidare a încrederii, despre prevenirea epuizării profesionale în echipe și despre crearea unor oportunități mai echitabile pentru persoanele care întâmpină bariere pe piața muncii.

În cadrul atelierului dedicat inteligenței artificiale, participanții au explorat, alături de Denis Zacon, fondator AI SKILLS SRL, modalități prin care instrumentele digitale pot susține analiza informațiilor, eficientizarea proceselor și dezvoltarea unor soluții relevante pentru beneficiari și comunități.

„Inteligența artificială poate ajuta o afacere să lucreze mai eficient, să înțeleagă mai bine informațiile și să dezvolte soluții mai rapid. Important este să o folosim conștient, cu obiective clare și fără a înlocui discernământul uman, mai ales atunci când vorbim despre inițiative care afectează comunități și oameni”, a enunțat Denis Zacon, fondator AI SKILLS SRL.

O componentă importantă a evenimentului a vizat și relația dintre comunicare, echipe și incluziune. Participanții au analizat, împreună cu experții invitați, cum pot formula mesaje mai clare și mai credibile, cum pot construi medii de lucru mai sănătoase și cum pot contribui la integrarea profesională a persoanelor și grupurilor care se confruntă cu acces limitat la oportunități.

Programul a inclus, de asemenea, discuții despre securitatea cibernetică în afaceri, comunitățile energetice, leadershipul necesar organizațiilor aflate în proces de dezvoltare și posibilitățile de finanțare disponibile pentru inițiativele cu impact.

În cadrul sesiunilor, participanții au avut posibilitatea să adreseze întrebări, să facă schimb de experiențe și să identifice idei și instrumente relevante pentru propriile afaceri, organizații sau proiecte locale.

Dimensiunea socială și umană a evenimentului a fost completată de proiecția documentarului „Toată ziua-i noapte”, realizată în parteneriat cu MOLDOX Festival. Proiecția a oferit participanților un prilej de reflecție asupra realităților cu care se confruntă diferite comunități și asupra rolului pe care îl pot avea inițiativele sociale în construirea unor soluții mai incluzive.

Prin diversitatea subiectelor abordate și prin formatul său interactiv, Impact Days 2026 a demonstrat că antreprenoriatul social și inițiativele cu impact pot contribui concret la dezvoltarea comunităților, la crearea oportunităților economice, la promovarea incluziunii și la identificarea unor răspunsuri sustenabile pentru provocările sociale și de mediu.

Prin implicarea antreprenorilor, experților, organizațiilor și partenerilor prezenți, Impact Days 2026 a consolidat o comunitate de oameni care dezvoltă afaceri și inițiative capabile să producă valoare economică, socială și de mediu.

Impact Days 2026 a fost organizat de HUBul Antreprenorilor Sociali, inițiativă a Asociației Obștești EcoVisio.

Evenimentul a fost realizat cu sprijinul programului EU4Youth: Ocuparea forței de muncă și antreprenoriat în rândul tinerilor, implementat de Agenția Centrală de Management a Proiectelor (CPVA) în țările Parteneriatului Estic, cu susținerea Uniunii Europene și a Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei.

Evenimentul a fost susținut de Uniunea Europenă, Suedia, Marea Britanie și PNUD Moldova, în cadrul inițiativelor implementate de Fundația Est-Europeană / East Europe Foundation – Moldova, în parteneriat cu AO EcoVisio, European Business Association Moldova și Alianța Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova.

Impact Days 2026 a fost organizat în parteneriat cu Lezart Studio, ADV Group, unde.io și Moldox Festival.

Conținutul și opiniile exprimate în cadrul evenimentului aparțin organizatorilor și participanților și nu reflectă în mod necesar poziția sau punctul de vedere al partenerilor și finanțatorilor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.