Efectul neașteptat al războiului! Ucrainenii au făcut pentru economie ceea ce statul nu a reușit ani la rând

11 Iun. 2026, 11:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Iun. 2026, 11:38 // Actual //  Ursu Victor

Refugiații și companiile din Ucraina au avut un impact pozitiv semnificativ asupra economiei Republicii Moldova după declanșarea războiului, contribuind la creșterea veniturilor bugetare, susținerea industriei transporturilor, revitalizarea căilor ferate, relansarea sectorului HoReCa și chiar la menținerea sistemului de învățământ superior, susține economistul Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a declarat că efectele războiului asupra economiei moldovenești nu au fost exclusiv negative, în pofida presiunilor inflaționiste și a scumpirii resurselor energetice.

Potrivit lui Ioniță, exporturile Republicii Moldova au crescut de la 3,1 miliarde de dolari în 2021 la 4,3 miliarde de dolari în 2022, iar aproximativ 850 de milioane de dolari din exporturile realizate anul trecut au fost generate de fluxurile comerciale din și spre Ucraina.

„Noi exportăm în Ucraina, iar mărfurile ucrainene le importăm și le exportăm mai departe în alte țări. Aproximativ 850 de milioane de dolari din exporturile Moldovei sunt generate de fluxurile de mărfuri din și spre Ucraina”, a explicat economistul.

Acesta a subliniat că și exporturile de servicii, în special cele de transport, au înregistrat o creștere puternică. Potrivit estimărilor sale, până la 150 de milioane de dolari din veniturile generate de sectorul transporturilor în 2022 au provenit din deservirea mărfurilor și pasagerilor care au tranzitat Republica Moldova în legătură cu războiul din Ucraina.

Veaceslav Ioniță consideră că una dintre cele mai importante consecințe economice a fost revitalizarea căilor ferate moldovenești. După ani de declin, volumul transporturilor feroviare aproape s-a dublat în 2022 comparativ cu anul precedent, ajungând la 1,2 miliarde tone-kilometru.

„Căile ferate erau practic pe cale de dispariție. În 2022, pe fundalul războiului din Ucraina, transportând mărfuri din și spre Ucraina, volumul serviciilor aproape s-a dublat. A fost cel mai mare volum de activitate din ultimii 14 ani”, a afirmat expertul.

Analistul economic a evidențiat și contribuția refugiaților ucraineni la bugetul public. Potrivit calculelor sale, prin consumul de bunuri și servicii, plata taxelor și contribuțiilor sociale, aceștia au generat cel puțin 1,8 miliarde de lei pentru bugetul național în 2022 și alte aproximativ 650 de milioane de lei în primul trimestru al anului 2023.

În total, contribuția refugiaților ucraineni la veniturile bugetare ar fi depășit 2,4 miliarde de lei în perioada 2022 – primul trimestru al anului 2023.

De asemenea, economistul afirmă că refugiații au contribuit la relansarea sectorului hotelier și turistic, grav afectat de pandemie. În 2022, aproape 80.000 dintre cei 162.000 de turiști străini cazați în hotelurile, motelurile și pensiunile din Republica Moldova au fost cetățeni ucraineni.

Un alt efect pozitiv remarcat de expert este creșterea numărului de studenți ucraineni în universitățile moldovenești. În anul universitar 2022-2023, numărul acestora a ajuns la 735, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

„Studenții din Ucraina salvează sistemul de învățământ superior din Republica Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, războiul din Ucraina reprezintă o tragedie umană, însă Republica Moldova a reușit să transforme o parte dintre provocările generate de conflict în oportunități economice care au susținut mai multe sectoare aflate anterior în dificultate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.