Efectul neașteptat al războiului! Ucrainenii au făcut pentru economie ceea ce statul nu a reușit ani la rând

11 Iun. 2026, 11:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Iun. 2026, 11:38 // Actual //  Ursu Victor

Refugiații și companiile din Ucraina au avut un impact pozitiv semnificativ asupra economiei Republicii Moldova după declanșarea războiului, contribuind la creșterea veniturilor bugetare, susținerea industriei transporturilor, revitalizarea căilor ferate, relansarea sectorului HoReCa și chiar la menținerea sistemului de învățământ superior, susține economistul Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a declarat că efectele războiului asupra economiei moldovenești nu au fost exclusiv negative, în pofida presiunilor inflaționiste și a scumpirii resurselor energetice.

Potrivit lui Ioniță, exporturile Republicii Moldova au crescut de la 3,1 miliarde de dolari în 2021 la 4,3 miliarde de dolari în 2022, iar aproximativ 850 de milioane de dolari din exporturile realizate anul trecut au fost generate de fluxurile comerciale din și spre Ucraina.

„Noi exportăm în Ucraina, iar mărfurile ucrainene le importăm și le exportăm mai departe în alte țări. Aproximativ 850 de milioane de dolari din exporturile Moldovei sunt generate de fluxurile de mărfuri din și spre Ucraina”, a explicat economistul.

Acesta a subliniat că și exporturile de servicii, în special cele de transport, au înregistrat o creștere puternică. Potrivit estimărilor sale, până la 150 de milioane de dolari din veniturile generate de sectorul transporturilor în 2022 au provenit din deservirea mărfurilor și pasagerilor care au tranzitat Republica Moldova în legătură cu războiul din Ucraina.

Veaceslav Ioniță consideră că una dintre cele mai importante consecințe economice a fost revitalizarea căilor ferate moldovenești. După ani de declin, volumul transporturilor feroviare aproape s-a dublat în 2022 comparativ cu anul precedent, ajungând la 1,2 miliarde tone-kilometru.

„Căile ferate erau practic pe cale de dispariție. În 2022, pe fundalul războiului din Ucraina, transportând mărfuri din și spre Ucraina, volumul serviciilor aproape s-a dublat. A fost cel mai mare volum de activitate din ultimii 14 ani”, a afirmat expertul.

Analistul economic a evidențiat și contribuția refugiaților ucraineni la bugetul public. Potrivit calculelor sale, prin consumul de bunuri și servicii, plata taxelor și contribuțiilor sociale, aceștia au generat cel puțin 1,8 miliarde de lei pentru bugetul național în 2022 și alte aproximativ 650 de milioane de lei în primul trimestru al anului 2023.

În total, contribuția refugiaților ucraineni la veniturile bugetare ar fi depășit 2,4 miliarde de lei în perioada 2022 – primul trimestru al anului 2023.

De asemenea, economistul afirmă că refugiații au contribuit la relansarea sectorului hotelier și turistic, grav afectat de pandemie. În 2022, aproape 80.000 dintre cei 162.000 de turiști străini cazați în hotelurile, motelurile și pensiunile din Republica Moldova au fost cetățeni ucraineni.

Un alt efect pozitiv remarcat de expert este creșterea numărului de studenți ucraineni în universitățile moldovenești. În anul universitar 2022-2023, numărul acestora a ajuns la 735, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

„Studenții din Ucraina salvează sistemul de învățământ superior din Republica Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, războiul din Ucraina reprezintă o tragedie umană, însă Republica Moldova a reușit să transforme o parte dintre provocările generate de conflict în oportunități economice care au susținut mai multe sectoare aflate anterior în dificultate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iul. 2026, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2026, 17:33 // Actual //  Ursu Victor

Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, susține că salariile din companie sunt justificate de responsabilitatea și riscurile specifice sectorului energetic, în contextul dezbaterilor publice privind remunerațiile mari din întreprinderile de stat.

Într-un interviu acordat NewsMaker, Buzatu a declarat că subiectul salariilor este unul sensibil și că interesul public față de veniturile altora este firesc.

„Întotdeauna a fost un subiect foarte sensibil. Oamenii au fost mereu interesați să știe cât câștigă alții în comparație cu ei”, a spus șeful Energocom.

Acesta a evitat să intre în polemica cu privire la nivelul remunerațiilor, dar a invocat o zicală potrivit căreia oamenii ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra propriilor venituri decât asupra câștigurilor altora.

„Nu vreau să intru în aceste dezbateri, dar există o vorbă: nu trebuie să te uiți la cheltuielile altuia, ci la propriile venituri”, a afirmat Buzatu.

Directorul Energocom a subliniat că salariile din industria gazelor și energiei electrice reflectă complexitatea activității, volumul operațiunilor și riscurile asumate de angajați.

„Salariile din industria energiei electrice și a gazelor corespund riscurilor, cifrei de afaceri și specificului activității. Nu este deloc simplu să achiziționezi energie electrică sau gaze și să asiguri livrarea lor. Este o muncă enormă și implică riscuri foarte mari”, a declarat acesta.

Potrivit lui Buzatu, activitatea din sectorul energetic nu poate fi comparată cu cea din alte domenii, având în vedere rolul strategic al companiilor care asigură aprovizionarea țării cu gaze și energie electrică.

Subiectul salariilor de la Energocom a intrat în atenția publică după ce declarația de avere a lui Eugeniu Buzatu a arătat că directorul interimar al companiei a încasat în 2025 un salariu anual de circa 1,2 milioane de lei, echivalentul a aproape 100 de mii de lei pe lună. În condițiile în care în data de 15 iulie, instituția pe care o conduce a solicitat ANRE majorarea cu 45,2% a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, până la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.