Finanțele pariază pe modelul estonian: taxe doar când patronii scot banii din firmă

Companiile din Republica Moldova ar putea scăpa de impozitul pe profitul reinvestit începând cu anul 2027. Măsura este prevăzută într-un amplu proiect de reformă fiscală elaborat de Ministerul Finanțelor, care propune transformarea modelului estonian de impozitare în regim general pentru toate persoanele juridice.

Potrivit documentului, întreprinderile nu vor mai achita impozit pe profit atât timp cât banii rămân în companie și sunt utilizați pentru dezvoltarea afacerii. Impozitul va fi aplicat doar în momentul în care profitul este distribuit sub formă de dividende, acțiuni, cote-părți sau alte forme de beneficii acordate proprietarilor.

Astfel, proiectul prevede o cotă de 0% pentru profitul nedistribuit și o cotă de 15% pentru profitul distribuit, precum și pentru cheltuielile considerate neeligibile pentru activitatea de întreprinzător.

Ministerul Finanțelor argumentează că actualul sistem fiscal obligă companiile să achite impozit pe profit indiferent dacă banii sunt retrași de proprietari sau reinvestiți în afacere. Autorii reformei susțin că această abordare reduce capacitatea întreprinderilor de a acumula capital și de a finanța investiții, extinderi sau modernizări.

În nota de fundamentare se menționează că noul mecanism este inspirat din modelul aplicat în Estonia, țară care a introdus impozitarea profitului doar la distribuire. Potrivit Ministerului Finanțelor, experiența estoniană a contribuit la stimularea investițiilor, atragerea capitalului străin și simplificarea administrării fiscale.

Autorii proiectului consideră că noul sistem va reduce costurile administrative pentru companii și va încuraja antreprenorii să păstreze mai mulți bani în afaceri, în loc să-i retragă sub formă de dividende. Reforma este prezentată drept una dintre cele mai importante măsuri de stimulare a investițiilor private din ultimii ani.

Potrivit documentului, începând cu perioada fiscală 2027, regimul general de impozitare pentru SRL-uri și societăți pe acțiuni ar urma să fie bazat exclusiv pe două principii: profitul reinvestit nu este taxat, iar profitul distribuit este impozitat cu 15%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.