Finanțele pariază pe modelul estonian: taxe doar când patronii scot banii din firmă

Companiile din Republica Moldova ar putea scăpa de impozitul pe profitul reinvestit începând cu anul 2027. Măsura este prevăzută într-un amplu proiect de reformă fiscală elaborat de Ministerul Finanțelor, care propune transformarea modelului estonian de impozitare în regim general pentru toate persoanele juridice.

Potrivit documentului, întreprinderile nu vor mai achita impozit pe profit atât timp cât banii rămân în companie și sunt utilizați pentru dezvoltarea afacerii. Impozitul va fi aplicat doar în momentul în care profitul este distribuit sub formă de dividende, acțiuni, cote-părți sau alte forme de beneficii acordate proprietarilor.

Astfel, proiectul prevede o cotă de 0% pentru profitul nedistribuit și o cotă de 15% pentru profitul distribuit, precum și pentru cheltuielile considerate neeligibile pentru activitatea de întreprinzător.

Ministerul Finanțelor argumentează că actualul sistem fiscal obligă companiile să achite impozit pe profit indiferent dacă banii sunt retrași de proprietari sau reinvestiți în afacere. Autorii reformei susțin că această abordare reduce capacitatea întreprinderilor de a acumula capital și de a finanța investiții, extinderi sau modernizări.

În nota de fundamentare se menționează că noul mecanism este inspirat din modelul aplicat în Estonia, țară care a introdus impozitarea profitului doar la distribuire. Potrivit Ministerului Finanțelor, experiența estoniană a contribuit la stimularea investițiilor, atragerea capitalului străin și simplificarea administrării fiscale.

Autorii proiectului consideră că noul sistem va reduce costurile administrative pentru companii și va încuraja antreprenorii să păstreze mai mulți bani în afaceri, în loc să-i retragă sub formă de dividende. Reforma este prezentată drept una dintre cele mai importante măsuri de stimulare a investițiilor private din ultimii ani.

Potrivit documentului, începând cu perioada fiscală 2027, regimul general de impozitare pentru SRL-uri și societăți pe acțiuni ar urma să fie bazat exclusiv pe două principii: profitul reinvestit nu este taxat, iar profitul distribuit este impozitat cu 15%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.