Piața imobiliară a intrat în comă! Construcțiile rezidențiale s-au prăbușit cu peste 70%

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează cea mai gravă criză din ultimele șapte decenii, iar numărul locuințelor date în exploatare a ajuns la un minim istoric. Avertismentul a fost lansat de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate de expert, după recordul de 899 de mii de metri pătrați de locuințe date în exploatare în anul 2021, sectorul construcțiilor rezidențiale a intrat într-un declin accentuat. În anul 2025 au fost finalizați doar 333 de mii de metri pătrați de locuințe, iar în primul trimestru din 2026 doar 17 mii de metri pătrați.

Calculat în ritm anualizat, volumul construcțiilor rezidențiale a coborât la aproximativ 237 de mii de metri pătrați, cel mai redus nivel înregistrat vreodată în Republica Moldova.

„Niciodată în ultimii 70 de ani nu s-a dat în exploatare atât de puțin. Avem un blocaj pe piața imobiliară, iar situația este deosebit de gravă în municipiul Chișinău”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Capitala, care concentrează aproximativ 70% din toate locuințele construite în țară, este și cea mai afectată de această evoluție. Dacă în 2025 în Chișinău au fost date în exploatare 203 mii de metri pătrați de locuințe, în primele trei luni ale anului 2026 indicatorul a coborât la doar 5 mii de metri pătrați. În termeni anualizați, municipiul a ajuns la doar 117 mii de metri pătrați, un nou minim istoric.

Expertul susține că principalele cauze ale blocajului sunt reducerea numărului de autorizații de construcție, încetinirea activității în sector și dificultățile întâmpinate de dezvoltatori în procesul de dare în exploatare a locuințelor finalizate.

Deși tranzacțiile de vânzare-cumpărare continuă, problema majoră este lipsa locuințelor noi care ajung efectiv pe piață.

„Procesul de autorizare, construcție și dare în exploatare s-a complicat semnificativ, iar efectele se văd în scăderea dramatică a volumelor construite”, a explicat Ioniță.

Datele prezentate arată că și raportat la populație situația este fără precedent. Dacă în urmă cu 70 de ani se dădeau în exploatare aproximativ 40 de metri pătrați de locuințe la 100 de locuitori, în prezent indicatorul a coborât la doar 7 metri pătrați, cel mai redus nivel din istoria țării.

Un alt semnal de alarmă vine din piața apartamentelor. Dacă în anii 1980 erau date anual în exploatare aproximativ 8.000 de apartamente, iar în 2021 circa 6.700, în prezent ritmul anualizat indică doar aproximativ 1.000 de apartamente noi pe an în Chișinău.

În ultimii trei ani au fost finalizate aproximativ 4.500 de apartamente, mai puține decât într-un singur an de vârf al pieței imobiliare.

Analiza mai arată că Republica Moldova investește semnificativ mai puțin în construcții rezidențiale decât alte state europene. În 2025, investițiile în locuințe au reprezentat doar 1,4% din PIB, comparativ cu 3% în România și aproximativ 5% media Uniunii Europene.

#imobil #prabusire #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina