Piața imobiliară a intrat în comă! Construcțiile rezidențiale s-au prăbușit cu peste 70%

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează cea mai gravă criză din ultimele șapte decenii, iar numărul locuințelor date în exploatare a ajuns la un minim istoric. Avertismentul a fost lansat de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate de expert, după recordul de 899 de mii de metri pătrați de locuințe date în exploatare în anul 2021, sectorul construcțiilor rezidențiale a intrat într-un declin accentuat. În anul 2025 au fost finalizați doar 333 de mii de metri pătrați de locuințe, iar în primul trimestru din 2026 doar 17 mii de metri pătrați.

Calculat în ritm anualizat, volumul construcțiilor rezidențiale a coborât la aproximativ 237 de mii de metri pătrați, cel mai redus nivel înregistrat vreodată în Republica Moldova.

„Niciodată în ultimii 70 de ani nu s-a dat în exploatare atât de puțin. Avem un blocaj pe piața imobiliară, iar situația este deosebit de gravă în municipiul Chișinău”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Capitala, care concentrează aproximativ 70% din toate locuințele construite în țară, este și cea mai afectată de această evoluție. Dacă în 2025 în Chișinău au fost date în exploatare 203 mii de metri pătrați de locuințe, în primele trei luni ale anului 2026 indicatorul a coborât la doar 5 mii de metri pătrați. În termeni anualizați, municipiul a ajuns la doar 117 mii de metri pătrați, un nou minim istoric.

Expertul susține că principalele cauze ale blocajului sunt reducerea numărului de autorizații de construcție, încetinirea activității în sector și dificultățile întâmpinate de dezvoltatori în procesul de dare în exploatare a locuințelor finalizate.

Deși tranzacțiile de vânzare-cumpărare continuă, problema majoră este lipsa locuințelor noi care ajung efectiv pe piață.

„Procesul de autorizare, construcție și dare în exploatare s-a complicat semnificativ, iar efectele se văd în scăderea dramatică a volumelor construite”, a explicat Ioniță.

Datele prezentate arată că și raportat la populație situația este fără precedent. Dacă în urmă cu 70 de ani se dădeau în exploatare aproximativ 40 de metri pătrați de locuințe la 100 de locuitori, în prezent indicatorul a coborât la doar 7 metri pătrați, cel mai redus nivel din istoria țării.

Un alt semnal de alarmă vine din piața apartamentelor. Dacă în anii 1980 erau date anual în exploatare aproximativ 8.000 de apartamente, iar în 2021 circa 6.700, în prezent ritmul anualizat indică doar aproximativ 1.000 de apartamente noi pe an în Chișinău.

În ultimii trei ani au fost finalizate aproximativ 4.500 de apartamente, mai puține decât într-un singur an de vârf al pieței imobiliare.

Analiza mai arată că Republica Moldova investește semnificativ mai puțin în construcții rezidențiale decât alte state europene. În 2025, investițiile în locuințe au reprezentat doar 1,4% din PIB, comparativ cu 3% în România și aproximativ 5% media Uniunii Europene.

#imobil #prabusire #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.