FMI cere „curățenie” în sectorul financiar și amenzi pentru cei care nu raportează

Fondul Monetar Internațional recomandă Republicii Moldova să înăsprească disciplina de raportare în sectorul financiar și sugerează introducerea sancțiunilor pentru organizațiile financiare care nu transmit datele solicitate de autoritățile de supraveghere. Concluzia se regăsește într-un nou raport al FMI privind stabilitatea financiară a țării.

Potrivit experților, Banca Națională a Moldovei a făcut progrese în colectarea și analiza informațiilor din sistemul financiar, însă persistă probleme cu privire la calitatea și completitudinea datelor furnizate de unele instituții financiare nebancare.

Raportul evidențiază că, deși băncile pot fi sancționate pentru nerespectarea obligațiilor de raportare, situația este diferită în cazul unor entități din sectorul financiar nebancar, unde mecanismele de constrângere sunt mai limitate. FMI atrage atenția că acest lucru afectează capacitatea autorităților de a monitoriza riscurile și de a identifica din timp eventualele vulnerabilități din sistem.

Experții menționează în special organizațiile de creditare nebancară și asociațiile de economii și împrumut, unde persistă probleme legate de calitatea informațiilor raportate și de capacitatea tehnică de colectare a datelor. În unele cazuri, nivelul de raportare este considerat insuficient pentru o evaluare completă a riscurilor financiare.

În acest context, FMI recomandă Băncii Naționale să continue sprijinirea instituțiilor financiare în procesul de îmbunătățire a raportărilor, însă, pe măsură ce calitatea sistemelor informatice și a datelor se va îmbunătăți, să ia în calcul introducerea sancțiunilor pentru entitățile care nu respectă obligațiile de raportare.

Fondul consideră că datele complete și de calitate sunt esențiale pentru evaluarea riscurilor sistemice și pentru prevenirea acumulării unor vulnerabilități care ar putea afecta stabilitatea sectorului financiar din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#microfinantere #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.