Șeful Transgaz: România a investit 475 de milioane de euro pentru conectarea Moldovei la sistemul european de gaze

15 Iun. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iun. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Investițiile de aproape 3 miliarde de euro realizate de Transgaz în ultimii ani au crescut securitatea energetică în Europa de Est și Balcani, inclusiv pentru Republica Moldova, susține directorul general al companiei românești, Ion Sterian. Oficialul a declarat că peste 475 de milioane de euro au fost investiți direct în infrastructura care permite Moldovei să importe gaze prin sistemul românesc și european.

Declarațiile au fost făcute la Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de Est (FOREN 2026), desfășurat la Neptun. Potrivit lui Sterian, proiectele dezvoltate de Transgaz au consolidat rolul României ca punct strategic pentru transportul gazelor în regiune și au oferit Republicii Moldova mai multă independență energetică.

„Republica Moldova a fost racordată la sistemul național și, prin sistemul național, la sistemul european de transport de gaze. Și astăzi au această independență să aducă gazele din orice surse”, a declarat șeful Transgaz.

Oficialul român a explicat că investițiile realizate de companie au inclus atât proiecte pentru Republica Moldova, cât și infrastructura regională majoră, precum gazoductul BRUA și conducta destinată transportului gazelor din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep.

Sterian a afirmat că aceste proiecte permit acum transportul gazelor către Republica Moldova, Ucraina, Ungaria și statele din Balcani și contribuie la creșterea rolului României ca hub energetic regional.

În același timp, șeful Transgaz a anunțat că România se pregătește pentru un consum mai mare de gaze în sezonul rece 2026-2027. Potrivit estimărilor companiei, consumul ar putea crește cu 800 de milioane – un miliard de metri cubi față de iarna trecută, pe fondul noilor centrale electrice pe gaze și al extinderii rețelelor către mai multe localități.

El a mai declarat că România este pregătită să preia volumele suplimentare de gaze din Marea Neagră și să extindă tranzitul regional, inclusiv prin Coridorul Vertical, proiect care ar urma să dubleze capacitatea de transport către sud-estul Europei, inclusiv în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.