Dezvăluirea lui Grosu: 40 de mii de transnistreni își câștigă pâinea pe malul drept

Aproximativ 40 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene traversează zilnic Nistrul pentru a merge la muncă pe malul drept, unde sunt angajați în companii private, instituții publice și alte organizații din Republica Moldova, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES.

Potrivit șefului Legislativului, aceste cifre demonstrează că între cele două maluri ale Nistrului există deja o interdependență economică puternică, iar procesul de reintegrare trebuie construit și prin apropierea economică și administrativă.

„Aproximativ 40 de mii de locuitori din stânga Nistrului traversează zilnic pe malul drept pentru a merge la muncă. Ei lucrează în companii private, în instituții publice și în alte organizații din Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a adăugat că locuitorii regiunii transnistrene utilizează tot mai frecvent și serviciile oferite de statul Republica Moldova, de la sistemul medical și serviciile Agenției Servicii Publice până la alte prestații sociale.

Potrivit acestuia, instituțiile statului procesează anual aproximativ 280 de mii de solicitări venite din regiunea transnistreană, ceea ce confirmă nivelul ridicat de interacțiune dintre cele două maluri.

În opinia lui Grosu, reintegrarea Republicii Moldova nu trebuie privită exclusiv prin prisma dimensiunii politice, ci și prin cea economică.

„Această convergență trebuie realizată treptat, prin aplicarea acelorași reguli economice și fiscale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am început deja cu anumite categorii de produse, precum tutunul, alcoolul și alte mărfuri supuse accizelor, iar acest proces trebuie continuat pas cu pas”, a afirmat președintele Parlamentului.

Igor Grosu a mai subliniat că atât malul drept, cât și regiunea transnistreană se confruntă cu aceeași provocare demografică, însă în stânga Nistrului declinul populației este și mai accentuat, ceea ce face și mai importantă consolidarea legăturilor economice dintre cele două maluri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova vrea să intre în era inteligenței artificiale, chiar dacă o parte din infrastructura feroviară pare să fi rămas blocată în mijlocul secolului trecut. Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” examinează posibilitatea instalării, pe trenuri, a unui sistem inteligent de analiză video, monitorizare a fluxului de pasageri și sporire a siguranței publice.

Potrivit CFM, noul sistem ar urma să numere automat pasagerii, să determine gradul real de ocupare a trenurilor și să ofere date care să permită optimizarea graficelor de circulație, distribuirea vagoanelor și planificarea garniturilor.

Tehnologia ar urma să monitorizeze inclusiv spațiile publice din interiorul trenurilor și să identifice situațiile neobișnuite sau potențial periculoase, cu alertarea operativă a serviciilor responsabile.

Cu alte cuvinte, trenurile moldovenești ar putea primi „ochi inteligenți” înainte ca toate șinele pe care circulă să ajungă în secolul XXI.

Anunțul vine la doar câteva zile după ce cinci vagoane ale unui tren de marfă care transporta pietriș au deraiat, duminică, 13 septembrie 2026, pe sectorul Cahul – Prut 2.

Trenul nr. 3082 avea 29 de vagoane, iar cinci dintre acestea au ieșit de pe șine. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.

Detaliul care pune însă într-o lumină aparte ambițiile digitale ale CFM este chiar explicația oferită de întreprindere după accident. Sectorul de cale ferată unde s-a produs deraierea nu a beneficiat de lucrări de reabilitare și modernizare din anul 1956.

Așadar, în timp ce unele porțiuni de cale ferată așteaptă modernizarea de aproximativ 70 de ani, CFM analizează deja tehnologii capabile să știe câți pasageri sunt într-un vagon, cât de ocupat este trenul și dacă în interior se produce ceva suspect.

Întreprinderea precizează că pe sectorul unde s-a produs deraierea au fost demarate lucrări de reparație capitală, finanțate din mijloace alocate de Guvern pentru reabilitarea infrastructurii feroviare.

Până când inteligența artificială va ajunge la bord, CFM mai are însă de rezolvat o problemă ceva mai analogică, ca vagoanele să rămână pe șine.