Apartamente vândute înainte să existe! 2500 de tranzacții cu locuințe încă neconstruite

07 Aug. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 16:19 // Actual //  Ursu Victor

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează o perioadă de relansare, iar municipiul Chișinău a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 cel mai ridicat nivel al tranzacțiilor comerciale din ultimii cinci ani. Declarația a fost făcută de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit acestuia, între lunile aprilie și iunie au fost consemnate aproximativ 7.500 de tranzacții comerciale în municipiul Chișinău. Circa 5.000 au vizat cumpărarea unor apartamente, iar alte 2.500  bunuri imobile viitoare, respectiv locuințe aflate încă în construcție, dar contractate deja de cumpărători.

În primele șase luni ale anului, numărul tranzacțiilor comerciale din municipiu a ajuns la aproximativ 14.700.

Expertul susține că imaginea anterioară privind prăbușirea pieței a fost alimentată de modul incomplet în care erau publicate datele cadastrale. Până în 2024, statisticile includeau tranzacțiile înregistrate la oficiile cadastrale, însă nu reflectau separat operațiunile autentificate online de notari.

După ce notarii au obținut, la sfârșitul anului 2024, dreptul de a autentifica online tranzacțiile imobiliare, o parte tot mai mare a activității pieței nu mai apărea în rapoartele publice analizate în mod tradițional.

„La sfârșitul anului 2025, mai mult de jumătate dintre tranzacțiile comerciale cu imobile se realizau online, iar acestea nu erau reflectate în statisticile publice. De aici a apărut impresia că piața imobiliară s-a prăbușit, când, în realitate, urmăream doar tranzacțiile efectuate offline”, a explicat Ioniță.

Începând cu 2026, Cadastrul prezintă separat atât tranzacțiile realizate online, cât și pe cele efectuate offline. Totodată, a fost introdusă o categorie nouă – tranzacțiile cu bunuri imobile viitoare.

Conform calculelor prezentate de expert, datele din prima jumătate a anului, transpuse la nivel anual, indică aproximativ 11.500 de tranzacții offline și circa 10.000 online. Astfel, aproape jumătate din activitatea pieței imobiliare se desfășoară deja prin proceduri digitale.

Ioniță admite că piața s-a contractat cu aproximativ 20% în 2025, dar susține că declinul real a fost mai mic decât sugerau inițial statisticile, deoarece acestea nu cuprindeau întreaga activitate online.

O altă tendință este mutarea unei părți tot mai mari a cererii spre suburbiile Capitalei. Din aproximativ 25.600 de tranzacții comerciale cu apartamente și alte bunuri imobile analizate pentru prima jumătate a anului, peste 20.500 au revenit orașului Chișinău, iar circa 5.100 – suburbiilor.

Ponderea localităților suburbane a depășit astfel, pentru prima dată, pragul de 20% din totalul tranzacțiilor înregistrate la nivelul municipiului.

„În ultimele 12 luni au fost înregistrate cu aproximativ 2.700 de tranzacții comerciale mai multe, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10%. Cea mai mare dinamică se înregistrează în suburbiile municipiului Chișinău”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, noile date cadastrale arată că piața nu a trecut prin prăbușirea sugerată de vechile statistici, ci printr-o schimbare a modului în care sunt autentificate și înregistrate tranzacțiile. Digitalizarea și includerea locuințelor aflate în construcție oferă acum o imagine mai completă asupra cererii imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 15:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 15:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Rija.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.