Concurența crește pe piața gazelor, dar importurile rămân dominate de un singur furnizor

13 Aug. 2026, 11:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 11:59 // Actual //  Grîu Tatiana

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a trecut prin schimbări importante în prima jumătate a anului 2026, după liberalizarea treptată a sectorului. Potrivit raportului ANRE privind monitorizarea pieței pentru perioada ianuarie–iunie, în țară au fost importate 597,1 milioane de metri cubi de gaze naturale, cu 7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 21,2% peste nivelul din 2024. Cel mai mare volum a fost importat în ianuarie – 195,6 milioane de metri cubi.

Importurile au fost asigurate de nouă furnizori și doi traderi. S.A. „Energocom” a avut o cotă de 82,5%, urmată de „Energocom Trading” – 4,3%, „Transautogaz” – 3,75%, „ERU Aurora” – 3,45% și „Natural Gaz D.C.” – 2,51%. În total, la 30 iunie 2026, în sector erau înregistrați 36 de titulari de licență pentru furnizarea gazelor și șapte traderi, iar pentru patru furnizori licența era suspendată.

Piața angro a devenit mai activă. În primele șase luni au fost înregistrate 729 de tranzacții pe piața SPOT, cu 641 mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Cantitatea tranzacționată pe platforma Bursei Române de Mărfuri Est a fost de 68 339 MWh, la un preț mediu ponderat de 868,364 lei/MWh.

Liberalizarea a schimbat rapid și structura pieței. Începând cu 1 aprilie, 203 consumatori noncasnici mari au fost obligați să procure gaze la prețuri negociate. Dintre aceștia, 193 au încheiat contracte pe piața liberă, iar 10 s-au deconectat, având activități sezoniere. În total, 407 consumatori au ajuns pe piața concurențială, dintre care 193 mari, 57 mijlocii, 25 mici și 132 consumatori casnici.

Efectul se vede direct în cotele de piață. În primul trimestru, furnizorii cu obligație de serviciu public dețineau 94,2% din piață, iar furnizorii de pe piața concurențială doar 5,8%. În trimestrul II, situația s-a inversat: furnizorii cu obligație de serviciu public au coborât la 47,3%, în timp ce furnizorii de pe piața concurențială au ajuns la 52,7%.

Schimbarea este reflectată și de indicele de concentrare Herfindahl-Hirschman (HHI). Acesta a scăzut de la 8 867 de puncte în primul trimestru la 2 881 de puncte în trimestrul II. Pentru întregul semestru, HHI a fost de 7 180 de puncte, cu 1 221 de puncte mai puțin decât în semestrul I din 2025 și cu 1 030 de puncte sub nivelul din 2024. ANRE precizează că valoarea de 7 180 de puncte reprezintă o premieră pentru sectorul gazelor naturale din Republica Moldova și reflectă primele rezultate ale liberalizării.

În paralel, consumul de gaze a crescut. În primele șase luni au fost furnizate consumatorilor finali 582,041 milioane de metri cubi, cu 68,227 milioane de metri cubi sau 13,3% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Consumul gospodăriilor a crescut cu 18%, până la 225,357 milioane de metri cubi, iar consumatorii noncasnici au utilizat 356,684 milioane de metri cubi, cu 10% mai mult. În sectorul industrial creșterea a fost de 26%, până la 37,925 milioane de metri cubi, în sectorul bugetar – 16%, iar în sectorul termoenergetic – 10%.

Furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată de 14 furnizori, dintre care furnizorii cu obligație de serviciu public au deținut pe întregul semestru o cotă de 84,54%, iar furnizorii de pe piața concurențială – 15,46%. În trimestrul II însă, furnizorii concurențiali au ajuns la 52,712% din piață. Printre aceștia, „Energocom Trading” a avut în trimestrul II o cotă de 19,309%, „ERU Aurora” – 13,638%, „Transautogaz” – 5,881%, „Navitas Energy” – 5,025%, iar „Gas & Power Trading” – 4,676%.

Și prețurile de achiziție au crescut în partea a doua a semestrului. Pentru furnizorii cu obligație de serviciu public, prețul mediu de procurare a gazelor a fost de 7 589 lei pentru 1 000 de metri cubi în ianuarie, 8 570 lei în februarie și 8 230 lei în martie. După liberalizare, acesta a ajuns la 11 364 lei în aprilie, 10 487 lei în mai și 10 648 lei în iunie. Prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13 518 lei/1 000 m³ în ianuarie și 13 164 lei în iunie.

În primul trimestru, furnizorii cu obligație de serviciu public au procurat 437,938 milioane de metri cubi de gaze, pentru care au achitat 3,542 miliarde de lei. În trimestrul II, cantitatea procurată a scăzut la 58,09 milioane de metri cubi, cu un cost de 638,966 milioane de lei. În total, veniturile furnizorilor cu obligație de serviciu public din furnizarea către consumatorii finali au constituit 5,261 miliarde de lei în primul trimestru și 747,331 milioane de lei în trimestrul II.

Separat, S.A. „Moldovagaz” a livrat în primul semestru 427,7 milioane de metri cubi de gaze naturale către regiunea transnistreană.

Pentru sezonul rece 2026–2027, furnizorii de pe piața cu amănuntul trebuie să constituie până la 1 noiembrie stocuri de cel puțin 140,355 milioane de metri cubi de gaze, echivalentul a 1 481 874 MWh. Pentru aprovizionarea regiunii transnistrene, ANRE a stabilit o rezervă suplimentară de 53,735 milioane de metri cubi, sau 567 335 MWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 12:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
13 Aug. 2026, 12:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

România nu este pregătită în prezent pentru adoptarea monedei euro și nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare aderării la zona euro, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației din august 2026.

Potrivit guvernatorului, prioritatea României trebuie să rămână reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din produsul intern brut și menținerea disciplinei fiscale. Din acest motiv, stabilirea unui calendar realist pentru trecerea la euro nu este posibilă în actualele condiții.

„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. Țara nu este pregătită, iar prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm și să o păstrăm”, a declarat Isărescu.

Guvernatorul BNR a amintit că banca centrală a susținut activ pregătirile pentru adoptarea euro și a asigurat inclusiv un secretariat pentru coordonarea acestui proces. Până în anul 2018, la sediul BNR aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro.

Potrivit lui, pregătirile ajunseseră, în perioada 2011–2012, până la detalii logistice privind introducerea numerarului euro în România, alegerea sucursalelor bancare cu spații suficiente de depozitare și distribuirea stocurilor de bancnote și monede.

Procesul a fost însă întrerupt în 2018, după schimbarea priorităților interne și europene.

Isărescu a evocat și tentativa din perioada 2013–2014, când România îndeplinea criteriile de convergență, dar contextul extern era nefavorabil. Criza Greciei și problemele zonei euro generaseră la acel moment inclusiv discuții privind o posibilă destrămare a uniunii monetare.

Guvernatorul a subliniat că România nu poate decide să rămână permanent în afara zonei euro. Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, statul român s-a angajat să adopte moneda unică atunci când va îndeplini toate condițiile necesare.

„Nu avem statutul pe care l-au avut Anglia sau Danemarca pentru a ne păstra moneda națională. Decizia este deja luată. Discuția este când să o facem și când să începem pregătirile”, a explicat șeful BNR.

Acesta a avertizat că adoptarea euro nu înseamnă doar înlocuirea leului cu o altă monedă, ci presupune un proces politic, economic și social complex. Decizia trebuie asumată de Guvern și Parlament și susținută printr-un calendar politic și angajamente ferme.

Înainte de adoptarea monedei unice, România trebuie să intre în Mecanismul Cursului de Schimb ERM II și să rămână acolo cel puțin doi ani, păstrând stabilitatea cursului și a indicatorilor economici. Isărescu a atras atenția că simpla atingere temporară a criteriilor nu este suficientă.

„Nu este vorba să atingem țintele și după aceea să mai vedem. Trebuie să demonstrăm că ne putem autodisciplina și că putem păstra indicatorii”, a spus guvernatorul.

Mugur Isărescu a respins ideea că intrarea rapidă în zona euro ar putea obliga România să devină mai disciplinată fiscal. În opinia sa, după experiența crizei din Grecia, instituțiile europene nu vor accepta în ERM II un stat care nu demonstrează dinainte că își poate menține echilibrele economice.

Principala problemă rămâne deficitul bugetar, care trebuie coborât sub 3% din PIB. Potrivit șefului BNR, dezechilibrul fiscal alimentează și deficitul extern, precum și inflația, iar politica monetară nu poate compensa singură efectele unui deficit foarte ridicat.

Guvernatorul a criticat și instabilitatea legislației fiscale, amintind modificările repetate ale TVA și promisiunile politice de reducere a taxelor, care fac dificilă păstrarea criteriilor de convergență pe termen lung.

Întrebat când ar putea România să adopte în mod realist moneda euro, Isărescu a evitat să avanseze un termen precis. El a estimat însă că țara mai are nevoie de „câțiva ani buni” pentru a-și corecta situația fiscală.

„Oricum, după alegerile din 2028”, a afirmat guvernatorul, adăugând că discuțiile despre termene de cinci sau zece ani nu sunt serioase în lipsa unei decizii politice și a unui calendar asumat de Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!