Ambuteiaj la 10 mii de metri! Grecia doboară recordul cu peste 5000 de zboruri într-o zi

Spațiul aerian al Greciei se confruntă cu o presiune fără precedent în această vară, pe fondul sezonului turistic extrem de aglomerat și al creșterii numărului de aeronave care tranzitează regiunea. Într-o singură zi, controlorii de trafic aerian greci au gestionat peste 5.000 de zboruri și au stabilit un nou record.

Pe 18 iulie 2026, în ATHINAI FIR/HELLAS UIR au fost gestionate 5.082 de zboruri, cel mai mare număr înregistrat vreodată într-o singură zi în spațiul aerian aflat sub controlul Greciei.

Precedentul record data din 10 august 2024, când fuseseră gestionate 4.944 de zboruri. Astfel, noul maxim este cu 138 de zboruri mai mare.

Traficul record pune însă o presiune tot mai mare asupra sistemului de control aerian. Potrivit datelor EUROCONTROL, Grecia generează în 2026 aproximativ 12% din întârzierile „en-route” din întreaga rețea europeană, situându-se printre cele mai problematice zone din Europa din acest punct de vedere, după Franța și Spania.

Printre principalele cauze se numără capacitatea limitată a sistemului de control al traficului aerian, deficitul de personal și volumul foarte mare de aeronave care traversează spațiul aerian al țării.

Presiunea a fost amplificată și de situația din Orientul Mijlociu. Modificarea unor rute aeriene și redirecționarea fluxurilor de trafic au împins suplimentar aeronave spre spațiul aerian grecesc.

Totuși, volumul mare de trafic nu înseamnă că fiecare cursă spre Grecia acumulează întârzieri. În luna iunie, întârzierea medie ATFM în FIR Atena a fost de 2,26 minute pentru fiecare zbor.

Problemele devin mai vizibile în orele și zilele de vârf. Chiar și întârzierile relativ mici se pot acumula de-a lungul zilei, iar o aeronavă care efectuează mai multe curse succesive poate transmite întârzierea de la un zbor la următorul.

Situația îi afectează în special pe pasagerii care călătoresc în plin sezon spre destinații extrem de solicitate precum Atena, Creta, Rhodos sau Corfu. O plecare întârziată nu este neapărat provocată de o problemă tehnică a aeronavei sau a companiei aeriene, ci poate avea drept cauză pur și simplu lipsa de capacitate în spațiul aerian.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Blocajele de camioane de la Giurgiulești au și o explicație economică paradoxală. Transportatorii preferă să economisească aproximativ 40 de euro la taxele rutiere din România, chiar dacă această alegere îi poate costa două-trei zile de așteptare la frontieră. Situația este semnalată de economistul Iurie Rija, care avertizează că pierderile generate de ambuteiaje ajung, în cele din urmă, să fie suportate de exportatori, agricultori și consumatori.

Potrivit economistului, unul dintre factorii care determină concentrarea camioanelor la Giurgiulești este diferența dintre costurile de utilizare a infrastructurii rutiere din Republica Moldova și România.

Astfel, pentru un camion care pornește din nordul Republicii Moldova spre portul Constanța, pe ruta Sculeni, cheltuielile aferente taxelor rutiere din România pot ajunge, potrivit informațiilor comunicate de transportatori, la aproximativ 200 de lei românești, echivalentul a circa 40 de euro.

Pentru a evita aceste cheltuieli, mulți transportatori preferă să traverseze teritoriul Republicii Moldova până la Giurgiulești, unde costurile de utilizare a drumurilor sunt mai reduse. Transportatorii moldoveni nu achită vinietă națională, iar pentru operatorii străini taxele de tranzitare pot fi relativ mici.

„Apare astfel un paradox economic: pentru a economisi aproximativ 40 de euro, transportatorii acceptă să stea în cozi chiar și două-trei zile, generând cheltuieli de staționare care pot depăși cu mult economia inițială”, explică Iurie Rija.

Economistul consideră că suplimentarea personalului vamal, separarea fluxurilor de camioane în funcție de categoria mărfurilor și utilizarea altor puncte de trecere a frontierei sunt măsuri necesare, dar insuficiente pentru eliminarea blocajelor.

În opinia sa, redistribuirea administrativă a transportatorilor nu va produce rezultate durabile atât timp cât autoritățile nu vor ține cont de motivele economice care determină alegerea traseelor.

Rija pledează pentru o coordonare mai eficientă între Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, administrațiile portuare și autoritățile rutiere, inclusiv cele din România. Acesta avertizează că accelerarea procedurilor vamale nu va rezolva problema dacă fluxurile de transport continuă să se concentreze în același punct.

Consecințele depășesc însă sectorul transporturilor. Cheltuielile suplimentare pentru combustibil, staționare și întârzieri sunt transferate către companiile exportatoare și producătorii agricoli, iar ulterior se pot reflecta în prețurile plătite de consumatorii finali.

„Giurgiuleștiul trebuie administrat ca un nod logistic strategic al Republicii Moldova, nu doar ca un simplu punct de trecere a frontierei. Problema nu este lipsa soluțiilor, ci capacitatea instituțiilor de a le coordona și aplica”, conchide economistul Iurie Rija.