Paradox global! Statele cer miliarde pentru apă, dar nu cheltuie nici banii pe care îi au

Statele lumii nu doar că investesc insuficient în apă și sanitație, dar nici nu reușesc să cheltuiască integral banii deja alocați. Potrivit unei publicații recente a Băncii Mondiale, execuția bugetară medie în sectorul apei a fost de doar 72% în perioada 2009–2020, ceea ce înseamnă că aproximativ 28 de cenți din fiecare dolar prevăzut în buget rămân neutilizați.

Situația este și mai dificilă în Africa Subsahariană, unde rata medie de execuție a bugetelor pentru apă coboară la aproximativ 62%. Banca Mondială vorbește despre un adevărat paradox: în timp ce necesarul de finanțare pentru apă, sanitație și igienă este uriaș, o parte semnificativă din fondurile deja disponibile nu ajunge să fie transformată în proiecte și infrastructură.

Problema are implicații majore, în condițiile în care apa este esențială pentru sănătate, producția alimentară și energie și susține, potrivit estimărilor instituției, aproximativ 1,7 miliarde de locuri de muncă la nivel mondial. Totodată, lumea este mult în urmă față de obiectivul ONU privind accesul universal la apă curată și sanitație până în 2030.

Banca Mondială arată că principala cauză nu este neapărat lipsa de interes din partea guvernelor, ci slăbiciunea instituțiilor și a proceselor de pregătire a investițiilor. Proiectele sunt adesea pregătite în grabă, achizițiile publice necesită aprobări de la mai multe instituții care nu se coordonează, iar procedurile pentru terenuri, autorizații de mediu și licitații consumă o mare parte din anul bugetar.

În consecință, până când toate aprobările sunt obținute, rămâne prea puțin timp pentru executarea lucrărilor, iar banii necheltuiți sunt returnați trezoreriei. Investițiile sunt astfel amânate, deși fondurile au fost formal prevăzute în buget.

„O alocare bugetară nu este un plan, ci o promisiune”, subliniază Banca Mondială, care avertizează că fără programe multianuale bine structurate, în care proiectarea, achizițiile și construcția sunt planificate într-o ordine realistă, banii vor continua să rămână nefolosiți.

Instituția insistă că majorarea finanțării este doar jumătate din soluție. La fel de importantă este capacitatea guvernelor de a utiliza fondurile existente. În acest sens, managementul finanțelor publice și managementul investițiilor publice sunt considerate decisive.

Analiza Băncii Mondiale arată că statele care integrează cheltuielile pentru apă în cadre bugetare multianuale și le corelează cu strategiile sectoriale tind să aibă rate mai ridicate de execuție.

Sectorul apei este unul intensiv în capital și presupune proiecte cu perioade lungi de realizare. Tocmai de aceea, realismul bugetelor, existența unor liste credibile de proiecte și pregătirea investițiilor înainte de alocarea banilor sunt esențiale.

Banca Mondială concluzionează că simpla pompare a unor sume suplimentare în sector nu va rezolva problema. Cheia este îmbunătățirea guvernanței, coordonării instituționale și planificării.

„Banii există adesea. Provocarea este construirea unor sisteme capabile să-i pună la lucru”, este concluzia publicației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca Mondială #bani #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima jumătate a anului 2026, transportul feroviar de pasageri a scăzut puternic, în timp ce volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-iunie, trenurile au transportat 66,5 mii de pasageri, cu 63,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor s-a redus cu 35,5%, până la 11,6 milioane de pasageri-kilometri. În același timp, pe cale ferată au fost transportate 1,26 milioane de tone de mărfuri, cu 23,2% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 30,8%, până la 260,7 milioane de tone-kilometri.

Transportul rutier a transportat în primele șase luni 55,9 milioane de pasageri, cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a scăzut cu 3,3%, până la 1,466 miliarde de pasageri-kilometri. Din total, 50,3 milioane de pasageri au călătorit în trafic local, municipal și raional, 4,6 milioane în trafic interraional, iar 1 milion în trafic internațional. La mărfuri, transportul rutier a ajuns la 8,86 milioane de tone, cu 20,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Parcursul mărfurilor a crescut cu 13%, până la 2,551 miliarde de tone-kilometri.

Transportul aerian a deservit 827 de mii de pasageri, cu 1,3% mai puțin decât în prima jumătate a anului trecut. Parcursul acestora a crescut însă cu 3,1%, până la 1,487 miliarde de pasageri-kilometri. La mărfuri, transportul aerian a înregistrat o scădere de 53,6%, până la aproximativ 200 de tone, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 57%.

Transportul electric, reprezentat de troleibuze, a transportat 111 milioane de pasageri, cu 3,1% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a crescut tot cu 3,1%, până la 340,6 milioane de pasageri-kilometri.

Transportul fluvial a transportat cu 26,6% mai puțini pasageri decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar parcursul acestora a scăzut în aceeași proporție. La mărfuri, volumul transportat a fost de 48,3 mii de tone, cu 31% mai puțin, iar parcursul mărfurilor s-a redus tot cu 31%.

Per total, în ianuarie-iunie 2026, transportul public a deservit 167,9 milioane de pasageri, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor a constituit 3,306 miliarde de pasageri-kilometri, în scădere cu 0,1%. Întreprinderile de transport au transportat 10,17 milioane de tone de mărfuri, cu 20,6% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 14,4%, până la 2,811 miliarde de tone-kilometri.