(LIVE/VIDEO) Miliardarul Richard Branson dă startul turismului spațial. Racheta Unity pleacă azi în misiune

În scurt timp, miliardarul Richard Branson va urca la bordul rachetei Unity și va începe călătoria în spațiu.

Branson va merge împreună cu alți cinci specialiști, Dave Mackay fiind pilotul principal. Va fi pentru a treia oară când duce Unity în Spațiu.

Are 64 de ani și înainte de a deveni astronaut a fost pilot al Royal Air Force, pilot de teste și a primit distincția Air Force Cross în 1992.

Împreună cu Michael Masucci, cel de-al doilea pilot care îi va fi alături și azi, Dave Mackay a făcut un test cu VSS Unity în feburarie 2019. Uite ce spuneau după acel zbor de încercare.

„Experiența este chiar extraordinară. Am fost mirat de cât de mult am putut să văd și cât de departe am putut să văd. Vedeam atât de departe încât nu puteam să recunosc lucruri. Uitându-mă în jos era totul foarte clar, nu era ceață sau altceva. Cerul este incredibil de întunecat, atmosfera este foarte subțire și frumoasă”, a afirmat Dave Mackay.

„Când eram azi pe scenă, după aterizare, am realizat că întreaga experiență a fost suprarealistă. Cred că este copleșitor să faci parte dintr-o organizație, o comunitate de oameni care încearcă să atingă acest scop de a deschide spațiul pentru din ce în ce mai mulți oameni”, a spus Michael Mascci, pilot Unity.

La bord se va afla și un astronaut care să evalueze experiența, Sirisha Bandla. Este a doua femeie născută în India care ajunge în Spațiu.

Într-un interviu pentru NPR, Sirisha Bandla spunea că este entuziasmată, doar pentru că nu găsește un cuvânt mai bun. Era de față când Branson a anunțat că vrea să facă o companie pentru ca oamenii să poată ajunge în spațiu.

„În acel moment credeam că nu am să pot să ajung în spațiu din cauză că aveam probleme mari cu vederea. Și apoi l-am văzut pe Richard și am știut că am și eu o șansă. Noi suntem doar un echipaj dintr-o mulțime de oameni care vor călători spre Spațiu în viitor”, afirma Sirisha Bandla.

Colin Bennett se va ocupa cu evaluarea procedurilor din cabină. Iar cea care va coordona totul va fi Beth Moses. Singurul turist va fi chiar Richard Branson. Iar înainte de zbor, el a anunțat că începe era turismului spațial.

„În luna iulie, visul nostru va deveni realitate. Suntem entuziasmați să împărtășim acel moment cu voi toți. Și când ne vom întoarce voi anunța ceva foarte entuziasmant, să oferim mai multor oameni ocazia de a deveni astronauți”, a declarat Richard Branson, CEO Virgin Galactic.

Momentul va fi transmis live

Misiunea va putea fi urmărită online:

Unity, nava care duce primul turist în Spațiu

Poate că numele Unity nu înseamna prea mult acum câteva zile. Poate că nici acum nu înseamnă. De astăzi însă, Unity devine nava care duce primul turist în Spațiu. Așa cum și-a imaginat Stephen Hawking în urmă cu 5 ani.

„Mereu am visat la zborul în Spațiu. Însă pentru mulți am crezut că este doar atât, un vis. Este speranța mea că într-o zi viitoarele generații vor privi în urmă la eforturile noastre și vor recunoaște că prin deschiderea Spațiului am ajutat să schimbăm lumea pentru totdeauna. Vă rog să primiți nava Unity”, spunea Stephen Hawking.

Stephen Hawking a ales numele navei care va călători spre Spațiu, astăzi. După ce va fi lansată de aeronava White Knight Two la o altitudine de 15 mii de metri, cu o viteză de până la 3.600 de kilometri pe oră, Unity se va îndrepta spre Spațiu, până la 80 de kilometri deasupra Pământului.

Va pluti 6 minute, la fel și cei aflați înăuntru, înainte să revină spre Pământ. Unity a efectuat până acum 4 lansări. Una dintre ele a fost oprită în ultima clipă. Celelalte au avut succes, ultima chiar în luna mai. Suficient să-l convingă pe Richard Branson, șeful Virgin Galactic, să se urce în navă astăzi.

„În timp ce priveam Unity și curajoșii piloți gonind spre Spațiu astăzi, privirea mi-a fost încețoșată de lacrimi. Puteam să aud vocea străbunicului în timp ce îmi șoptea din nou în ureche: viața este, într-adevăr, grozavă”, a spus Richard Branson.

#branson #calatorie #spatiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.