Ziua este vânzătoare la benzinărie, iar seara îmbracă haina de apicultoare: e greu, dar asta nu înseamnă că e imposibil

Cristina Brumă, din satul Hristici, raionul Soroca spune că e mama a doi copii – fiica Daria și… afacerea cu albine. Femeia aleargă între două locuri de muncă, ziua este vânzătoare la benzinărie, iar când își termină orele acolo, seara, când ajunge acasă, își îmbracă haina de apicultoare. În urmă cu patru ani a lansat o afacere modestă cu 4 stupi de albine. A primit zeci de înțepături, a suferit și pierderi, dar, până la urmă, a reușit să le îmblânzească. Astăzi, în grădina din fața casei, are o prisacă de 300 de familii de albine.

Cristina poate fi considerată o luptătoare, o femeie care știe ce vrea. Ea își setează obiectivul și-l îndeplinește. Nu se oprește în fața provocărilor. Și chiar dacă n-a reușit să facă studii de specialitate și-a asumat și rolul de contabil. Iar de curând, a reușit să obțină de la Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) subvenția în avans pentru inițierea afacerii, în valoare de 650 de mii de lei, scrie agrofarm.md.

Antreprenoarea spune că apilcultura este o activitate care s-a transmis din generație în generație printre rudele sale. Mergând în vizită și văzând cum decurge procel, aceasta a solicitat ajutorul cumătrului ei pentru a încerca.

Cristina spune că zumbetul și zgomutul albinilor au cucerit-o din prima chiar dacă a primit și câteva înțepături.

În activitatea sa, antreprenoarea este ajutată de părinți. Ea a fost cea care l-a învățat pe tatăl ei cum să aibă grijă de albini.

„Mama și cu tata mă ajută. Cel mai mult în prisacă tata lucrează. Iar când este nevoie, mama stă cu fetița și eu mai fac lucru prin prisacă. Plus că eu mai am un serviciu și trebuie să reușesc și acolo.”

Pentru a înțelege mai bine albinile, Cristina s-a documentat foarte mult, de asemenea a făcut și cursuri de apicultură la Chișinău, iar când avea unele întrebări o mai ajuta și cumătrul ei, cel care a ajutat-o să se lanseze.

Multă informație am luat de pe net. Apoi am făcut cursuri de apicultură când eram la Chișinău. Dar în general, când ceva nu știam, îl sunam pe cumătru și îl rugam să mă ajute. Îl tot întrebam: „da` ce trebuie de făcut? Iată aici în față stau multe albine grămadă, ce să fac?”. Și el îmi răspundea și-mi explica tot ce era de explicat.

Pentru a se dezvolta, femeia a apelat și la subvențiile oferite de AIPA, ea spune că procesul a fost unul îndelungat, dar își merită efortul.

Noi am depus în luna octombrie 2019 și răspunsul l-am primit în luna aprilie, 2021. Atunci am fost anunțată că am câștigat proiectul. A durat un pic, până am înțeles toate regulile și să îndeplinesc toate condițiile. Pentru mine a fost complicat să adun toate actele. Eu nu aveam așa mult pământ, dar e obligatoriu să ai pământ. Special pentru asta, am căutat și am luat pământ în arendă. Terenul care l-am luat era pe deal. Și au apărut alt gen de probleme – ne furau și atunci am decis să mutăm stupii acasă.

Cristina spune că mai mult vinde miere în localitatea natală, întrucât nu are așa o cantitate mare pentru a exporta.

Până acum nu am avut așa vânzări mari. Sunt la Chișinău procesatori care o comercializează, o exportă. Nu am avut așa cantitate mare ca să o export. Mai mult o vindem pe loc – câte un borcan cu miere. La benzinăria la care lucrez sunt mulți care știu deja că mă ocup de albinărit și mă roagă să le aduc miere. Într-o zi am dus vreo 10 borcane cu miere de acasă (râde mulțumită).

În total, femeia a investit în prisacă aproximativ un milion de lei, dintre care 350 de mii de lei a fost investiție proprie și 650 de mii de lei oferiți de AIPA. Pentru acești bani, Cristina a apelat și la credit.

Dacă ne referim la stupi, la cei 300 de stupi cu tot cu utilaj care urmează să îi achiziționez, pentru că aceasta reprezintă a doua parte a proiectului, atunci suma totală, se ridică la un milion.

Potrivit Cristinei, a obținut venituri din primul an de afacere.

Anul acesta observăm deja un venit. Am stupi care îi țin pentru miere, dar am stupi care îi despart pe bază de familii. Dacă timpul nu o să fie favorabil, eu miere nu o să strâng. Dar o să-mi permit să vând familii, pentru că le înmulțesc. De exemplu – am făcut 20 de familii, asta înseamnă 20 de pachete, dacă le-am vândut, eu am obținut suma de 20.000 lei, la sigur. Eu știu că acești 20.000 lei eu trebuie să îi duc, trebuie să achit creditul, aceasta e realitatea. Dar eu nu mă întristez, pentru că începuturile nu sunt ușoare.

Cristina a oferit și câteva sfaturi pentru tinerii care vor să aplice la subvenționare. Ea spune că este greu, dar nimic nu e imposibil.

Să aibă încrede în propriile forțe. Dacă vrei cu adevărat să faci ceva, o s-o faci. Mă conduc după propria persoană și experiență, dacă am vrut să obțin lucrul acesta, am reușit. Am trecut prin greutăți, dar am un rezultat bun. Și sunt mândră de ceea ce am. E greu, dar asta nu înseamnă că e imposibil. Trebuie să ai putere, dorință, răbdare și curaj să bați la ușă, să nu îți fie rușine, să cauți, să întrebi. Dacă vei stai și aștepta, nimeni nu îți va oferi nimic. Îi îndemn pe toți să aibă încredere și să meargă înainte. Și într-adevăr, subvențiile în avans de la AIPA, sunt sume foarte mari, care nu poate să ți le ofere oricine.

Recent, Cristina Brumă a fost aleasă în calitate de președinte al organizației teritoriale de tineri FARM de la Soroca.

#antreprenoare #apicultura #afacere #subvenții #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dominanţa Chinei asupra pământurilor rare nu se va reduce prea uşor, în ciuda speranţelor că ţara va acorda mai multe licenţe de export pentru SUA şi Europa, notează FT, citat de Ziarul Financiar.

Trei companii chineze listate la bursa din Shenzhen au anunţat în această lună că Beijingul le-a aprobat exporturile de magneţi, materiale esenţiale pentru industria auto, apărare, semiconductori şi alte produse industriale.

În Europa, asociaţiile din industria auto au afirmat că, în cazul magneţilor şi al pământurilor rare, licenţele de export din China sunt valabile cel mult şase luni.

Diversificarea surselor de resurse naturale rare în afara Chinei este probabil „extrem de dificilă” şi, în cel mai bun caz, o soluţie pe termen lung, potrivit unei note publicate marţi de Rico Luman, economist principal pentru sectorul de transport şi logistică la banca olandeză ING.

China este liderul incontestabil al lanţului de aprovizionare cu minerale critice, producând aproximativ 60% din oferta mondială de pământuri rare şi procesând aproape 90% din aceasta, ceea ce înseamnă că importă aceste materiale din alte ţări şi le rafinează.

„Europa nu produce deloc astfel de resurse, iar SUA abia au început recent o producţie la scară mică de neodim şi praseodim. Cu toate acestea, ambele regiuni deţin doar o fracţiune din rezervele globale, ceea ce le limitează capacitatea de extindere” a spus Luman.

Deja, producători auto europeni şi companii americane de tehnologie prezente în China au avertizat cu privire la o posibilă penurie în această vară.

China a anunţat controale la export pentru şapte materiale rare la începutul lunii aprilie, după o serie de restricţii mai dure aplicate în ultimii doi ani.

Washingtonul se aştepta la o relaxare a controalelor din aprilie după ce SUA şi China au convenit asupra unei suspendări de 90 de zile a tarifelor la jumătatea lunii mai. După discuţiile comerciale de la Londra din această săptămână, oficialii americani au indicat că Beijingul va permite în curând mai multe exporturi de pământuri rare.

China a aprobat „un anumit număr” de permise de export pentru pământuri rare şi produse aferente, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului comerţului, adăugând că ţara va continua să intensifice aprobarea cererilor de licenţe.