Ziua este vânzătoare la benzinărie, iar seara îmbracă haina de apicultoare: e greu, dar asta nu înseamnă că e imposibil

Cristina Brumă, din satul Hristici, raionul Soroca spune că e mama a doi copii – fiica Daria și… afacerea cu albine. Femeia aleargă între două locuri de muncă, ziua este vânzătoare la benzinărie, iar când își termină orele acolo, seara, când ajunge acasă, își îmbracă haina de apicultoare. În urmă cu patru ani a lansat o afacere modestă cu 4 stupi de albine. A primit zeci de înțepături, a suferit și pierderi, dar, până la urmă, a reușit să le îmblânzească. Astăzi, în grădina din fața casei, are o prisacă de 300 de familii de albine.

Cristina poate fi considerată o luptătoare, o femeie care știe ce vrea. Ea își setează obiectivul și-l îndeplinește. Nu se oprește în fața provocărilor. Și chiar dacă n-a reușit să facă studii de specialitate și-a asumat și rolul de contabil. Iar de curând, a reușit să obțină de la Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) subvenția în avans pentru inițierea afacerii, în valoare de 650 de mii de lei, scrie agrofarm.md.

Antreprenoarea spune că apilcultura este o activitate care s-a transmis din generație în generație printre rudele sale. Mergând în vizită și văzând cum decurge procel, aceasta a solicitat ajutorul cumătrului ei pentru a încerca.

Cristina spune că zumbetul și zgomutul albinilor au cucerit-o din prima chiar dacă a primit și câteva înțepături.

În activitatea sa, antreprenoarea este ajutată de părinți. Ea a fost cea care l-a învățat pe tatăl ei cum să aibă grijă de albini.

„Mama și cu tata mă ajută. Cel mai mult în prisacă tata lucrează. Iar când este nevoie, mama stă cu fetița și eu mai fac lucru prin prisacă. Plus că eu mai am un serviciu și trebuie să reușesc și acolo.”

Pentru a înțelege mai bine albinile, Cristina s-a documentat foarte mult, de asemenea a făcut și cursuri de apicultură la Chișinău, iar când avea unele întrebări o mai ajuta și cumătrul ei, cel care a ajutat-o să se lanseze.

Multă informație am luat de pe net. Apoi am făcut cursuri de apicultură când eram la Chișinău. Dar în general, când ceva nu știam, îl sunam pe cumătru și îl rugam să mă ajute. Îl tot întrebam: „da` ce trebuie de făcut? Iată aici în față stau multe albine grămadă, ce să fac?”. Și el îmi răspundea și-mi explica tot ce era de explicat.

Pentru a se dezvolta, femeia a apelat și la subvențiile oferite de AIPA, ea spune că procesul a fost unul îndelungat, dar își merită efortul.

Noi am depus în luna octombrie 2019 și răspunsul l-am primit în luna aprilie, 2021. Atunci am fost anunțată că am câștigat proiectul. A durat un pic, până am înțeles toate regulile și să îndeplinesc toate condițiile. Pentru mine a fost complicat să adun toate actele. Eu nu aveam așa mult pământ, dar e obligatoriu să ai pământ. Special pentru asta, am căutat și am luat pământ în arendă. Terenul care l-am luat era pe deal. Și au apărut alt gen de probleme – ne furau și atunci am decis să mutăm stupii acasă.

Cristina spune că mai mult vinde miere în localitatea natală, întrucât nu are așa o cantitate mare pentru a exporta.

Până acum nu am avut așa vânzări mari. Sunt la Chișinău procesatori care o comercializează, o exportă. Nu am avut așa cantitate mare ca să o export. Mai mult o vindem pe loc – câte un borcan cu miere. La benzinăria la care lucrez sunt mulți care știu deja că mă ocup de albinărit și mă roagă să le aduc miere. Într-o zi am dus vreo 10 borcane cu miere de acasă (râde mulțumită).

În total, femeia a investit în prisacă aproximativ un milion de lei, dintre care 350 de mii de lei a fost investiție proprie și 650 de mii de lei oferiți de AIPA. Pentru acești bani, Cristina a apelat și la credit.

Dacă ne referim la stupi, la cei 300 de stupi cu tot cu utilaj care urmează să îi achiziționez, pentru că aceasta reprezintă a doua parte a proiectului, atunci suma totală, se ridică la un milion.

Potrivit Cristinei, a obținut venituri din primul an de afacere.

Anul acesta observăm deja un venit. Am stupi care îi țin pentru miere, dar am stupi care îi despart pe bază de familii. Dacă timpul nu o să fie favorabil, eu miere nu o să strâng. Dar o să-mi permit să vând familii, pentru că le înmulțesc. De exemplu – am făcut 20 de familii, asta înseamnă 20 de pachete, dacă le-am vândut, eu am obținut suma de 20.000 lei, la sigur. Eu știu că acești 20.000 lei eu trebuie să îi duc, trebuie să achit creditul, aceasta e realitatea. Dar eu nu mă întristez, pentru că începuturile nu sunt ușoare.

Cristina a oferit și câteva sfaturi pentru tinerii care vor să aplice la subvenționare. Ea spune că este greu, dar nimic nu e imposibil.

Să aibă încrede în propriile forțe. Dacă vrei cu adevărat să faci ceva, o s-o faci. Mă conduc după propria persoană și experiență, dacă am vrut să obțin lucrul acesta, am reușit. Am trecut prin greutăți, dar am un rezultat bun. Și sunt mândră de ceea ce am. E greu, dar asta nu înseamnă că e imposibil. Trebuie să ai putere, dorință, răbdare și curaj să bați la ușă, să nu îți fie rușine, să cauți, să întrebi. Dacă vei stai și aștepta, nimeni nu îți va oferi nimic. Îi îndemn pe toți să aibă încredere și să meargă înainte. Și într-adevăr, subvențiile în avans de la AIPA, sunt sume foarte mari, care nu poate să ți le ofere oricine.

Recent, Cristina Brumă a fost aleasă în calitate de președinte al organizației teritoriale de tineri FARM de la Soroca.

#antreprenoare #apicultura #afacere #subvenții #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.