Insula care s-a transformat dintr-o zonă agricolă într-una dintre cele mai frumoase destinații turistice din Grecia

16 Iul. 2021, 17:38
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
16 Iul. 2021, 17:38 // Au Bani //  MD Bani

Lemnos este o insulă situată în partea de nord a Mării Egee. Din punct de vedere administrativ aparține prefecturii Lesbos, având o suprafață de 477 km². Multă vreme, Lemnos a fost un loc dedicat exclusiv agriculurii, fiind cutreierat doar de localnici. Odată ce antreprenorii au început a investi potențialul turistic al insulei a crescut. Unul dintre antreprenori care a „băgat” banii aici este Stelios Mantzaris, proprietarul hotelurilor Varos Village și Varos Village Boutigue, dar și președintele hotelierilor din Lemnos.

Antreprenorul a investit aproximativ 16 milioane de euro din fonduri proprii pentru a readuce la viață satul Varos, un sat care nu exista din punct de vedere turistic în urmă cu mai bine de 10 ani. Chiar dacă a reanimat localitatea, tradiția și arhitectura locului au fost păstrate.

Pentru a reînvia acest sat, Stelios Mantzaris a folosit un concept pornit în Italia în anii ’80, care se numește “albergo diffuso” – hotel dispersat. Este un tip de hotel care nu se află într-un singur loc, ci în diferite clădiri istorice dintr-o comunitate mică, care sunt renovate și construite păstrând arhitectură inițială. Astfel, Stelios a transformat vechea maternitate a satului, casa doctorului din localitate sau hambarele locului în hotelul dispersat Varos Village Hotel & Residences. Iar pentru această idee, Varos Village a primit 14 premii din partea industriei ospitalității din Grecia, ultimul și cel mai important fiind pentru sustenabilitate.

Odată cu investiția lui Stelios, Lemnos și Varos au devenit din ce în ce mai vizitate, lucru care a determinat și alți antreprenori – hotelieri, dar nu numai – să se dezvolte în zonă.

Un astfel de business este crama Estate Chatzigeorgiou, care produce vinuri premiate în toată lumea. La fel ca și Stelios Mantzaris, Petros Chatzigeorgiou trăia în Atena, unde avea propria afacere. Dar o vizită pe insula Lemnos, de unde provenea familia sa, l-a inspirat să înceapă aici producția de vin. Viziunea sa a fost lansarea rafinatului soi local, Muscat din Alexandria pe piețele interne și internaționale. În prezent, el este proprietarul unei crame moderne, producătoare de vinuri recunoscute în toată Grecia și nu numai.

Un alt business dezvoltat în ultimii ani în Lemnos este glampingul Surf Club Keros. Iubitorii sporturilor pe apă (windsurfing, kitesurfing) pot beneficia aici de o vacanță în mijlocul naturii, având la dispoziție toate facilitățile unei cazări într-un hotel de 4 sau 5 stele. Prețul pentru o noapte de cazare în glampingul Keros este cuprins între 130-170 de euro/noapte pentru un cort de 4 persoane și începe de la 35 de euro pe noapte pentru unul de 2 persoane.

De ce să vizitezi Lemnos?

Lemnos are plaje lungi cu nisip fin, golfuri adăpostite, peisaje cu roci vulcanice sau sate tradiționale cu case de piatră.

Ruinele Hefistiei sunt ceea ce a rămas dintr-un oraș antic care a înflorit în timpul secolelor al V-lea și al IV-lea î.Hr. Zeul Hephaistos a fost protectorul acestui oraș, care i-a fost închinat. Ruinele teatrului de aici reprezintă un obiectiv turistic pe care nu trebuie să îl ratați într-o vacanță în Lemnos.

Potrivit localnicilor, în Lemnos sunt peste 140 de plaje, unele mai bine amenajate, altele mai sălbatice, însă majoritatea cu nisip foarte fin. Printre cele mai frumoase plaje ale insulei Lemnos:

  • Plaja Keros – recunoscută în rândul celor pasionați de windsurfing și alte sporturi nautice;
  • Plaja Thanos – aici gășiți nisip fin și apă foarte curată, un loc ideal pentru familii;
  • Plaja Havouli – nisip fin, apă turcoaz și beach bar;
  • Plaja Gomati – plajă sălbatică, căutată de iubitorii de sporturi nautice;
  • Plaja Fanaraki – populară în rânduș tinerilor;
  • Plaja Artemida – plajă sălbatică;
  • Plaja Neftina – plajă sălbatică;
  • Plaja Saravari – perfectă pentru cei veniți cu cortul sau cu rulota;
  • Plajele din Myrina.

Satele insulei sunt adevărate opere de artă din piatră. Astfel, indiferent unde te vei opri vei descoperi bijuterii arhitecturale din piatră, cu finisaje uimitoare și reliefuri decorative

Sursa: WallStreet.ro

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.