SmartBill, start up-ul cofondat de un român, care își propune să elimine munca manuală din domeniul financiar-contabil

29 Iul. 2021, 14:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
29 Iul. 2021, 14:41 // Bani și Afaceri //  MD Bani

O lege privind factura electronică ar simplifica mult lucrurile pentru că atunci toate facturile ar fi într-un un standard comun şi s-ar putea transfera foarte uşor dintr-un soft în altul.

SmartBill, companie care operează o soluţie de facturare şi gestiune pentru IMM-uri, care are în acţionariat şi compania norvegiană Visma, are în plan să investească în dezvoltarea soluţiei proprii astfel încât să ajute companiile să elimine munca manuală, scrie Ziarul Financiar.

„În câţiva ani vrem să nu mai existe muncă manuală în dome­niul acesta financiar -contabil. Adică odată ce nişte date sunt introduse să meargă automat până în balanţă şi în declaraţiile contabile şi să scutim de munca manuală pe toţi cei care sunt pe lanţul ăsta, inclusiv contabilii. Acesta a fost un pas important la care am muncit cam o jumătate din pandemie, ca să ne asigurăm că nu există, că nu lăsăm breşe de securitate sau posibile vulnera­bilităţi pe care le-ar putea exploata nişte experţi în phishing”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Radu Hasan, CEO şi cofondator al SmartBill.

„Suntem undeva la 20 la sută din viziunea noastră. Deci mai avem de lucru vreo trei-patru ani până să implementăm complet şi aici într-adevăr ne poate ajuta şi statul oferind mult mai multe servicii deschise prin API, la care să te poţi conecta să extragi date sau să trimiţi. Unele procese le-am automatizat, cum ar fi depunerea de declaraţii, se poate face automat dintr-un singur clic din aplicaţia noastră de conta, dar nu a fost o muncă foarte uşoară pentru că sistemul nu a fost gândit pentru asta de la ANAF. Un pas important în direcţia aceasta ar fi dacă o să se ajungă în următorii ani să avem facturare electronică. Noi suntem membri în Consi­liul Naţional de Transformare Digitală.”

„Suntem una dintre puţinele companii invitate acolo tocmai pentru că avem experienţa aceasta de 15 ani şi foarte multe IMM uri ca şi clienţi. Deci suntem una dintre vocile lor acolo şi au fost discuţii legate de facturare electronică care s-ar putea să vină în următorii ani.”

„Nu ştim cât va dura, lucrurile se mişcă destul de încet. Asta ar simplifica mult lucrurile pentru că atunci toate facturile ar fi într-un un standard comun şi s-ar putea transfera foarte uşor dintr-un soft în altul.”

Ce a mai declarat Radu Hasan:

► Noi suntem optimişti – avem momentan peste 50.000 de clienţi plătitori pentru versiunea cloud, încă mai avem ceva clienţi – vreo 10.000 – care folosesc versiunea veche pe desktop. Totuşi din ce calcule ne-am făcut noi sperăm să ajungem la peste o sută de mii în următorii trei ani, cam acesta ar fi obiectivul. Anul trecut am crescut cu vreo 12.000 de clienţi. Dar sper să reuşim să accelerăm creşterea. Şi încă sunt destul de mulţicei  care folosesc soluţii să zic aşa mai brute gen Excel, unde au mult mai de muncă.

► Dar mai sunt încă mulţi utilizatori care stau pe soluţii vechi, care rulează pe desktop. Legat de acest lucru aş vrea să punctez o lansare pe care am avut-o la începutul anului, e vorba de reţeaua SmartBill în care practic toţi clienţii se pot conecta între ei. De aceea i-am şi zis reţeaua, astfel ei pot să îşi transmită documentele direct prin interiorul aplicaţiei Smart Bill. Noi mizăm foarte mult pe funcţionalitatea aceasta.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală