Cum Natalia Gavrilița și-a argumentat decizia de a majora numărul ministerelor de la 9 la 13

Candidata la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița a declarat că separarea unor ministere în noua componență a Executvului a fost necesară, deoarece „vechile puteri au croit puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial” și nicidecum după necesitățile oamenilor și activitatea pe care trebuie să o desfășoare fiecare instituție în parte. Declarația a fost făcută astăzi de către Gavrilița, în timpul discursului rostit de la tribuna Parlamentului, unde cere votul de încrede al deputaților.

„Structura Guvernului și instituțiilor subordonate din ultimii ani, „făcută pe timpul lui Vlad Plahotniuc”, a „croit” puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial. Spre deosebire de acea situație, ministerele din Guvernul Gavrilița au fost croite după prioritățile programului de guvernare. În formula de guvernare în care deciziile se luau de facto într-un club de noapte, de niște echipe plătite din „kuliok”, nu conta nici numărul de ministere și nici calitatea miniștrilor și a echipelor ministeriale. Proiectele de lege și hotărârile de guvern importante veneau la ministere gata făcute, unde acestea erau doar semnate și aprobate, fără întrebări și multă analiză”. În așa tip de „guvernare mafiotică” putea fi ușor comasată într-un singur minister care doar să semneze deciziile. Dar asta nu înseamnă că, comasările aduceau economii finanțelor publice. Asta înseamnă salarii exorbitante și sute de milioane de lei care mergeau la unele și aceleași firme”, a spus Gavrilița.

Candidata la funcția de prim-ministru a declarat că, noul Guvern are sarcina să curețe instituțiile de corupți și scheme, să facă reforme profunde, să atragă și să implementeze proiecte internaționale și să contribuie la creșterea economică și bunăstarea cetățenilor, iar divizarea celor patru ministere se va face fără a crește numărul de angajați pe sector.

„Fiecare minister va trebui fie să aducă o funcție de la o agenție subordonată, fie să rămână cu același număr de angajați ca acum. Acum, e greu de spus dacă reorganizările vor duce la creșterea sau micșorarea cheltuielilor. Cert e că se vrea creșterea salariilor angajaților”, a mai adăugat Natalia.

Realitatea.md precizează că, noul Guvern urmează să aibă 13 ministere, în loc de 9, așa cum a fost până în prezent. În loc de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va exista Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se divizează în Ministerul Educației și Cercetării și în Ministerul Culturii. Va fi reformat și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, prin divizarea în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului.

Ministerul Economiei și Infrastructurii se va transforma în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Economiei.

#Guvernul Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România continuă să fie una dintre destinațiile preferate ale moldovenilor. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică din România, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2025, 37.867 de turiști din Republica Moldova au fost cazați în structurile de primire turistică din România, inclusiv în apartamente și camere de închiriat.

Astfel, Republica Moldova se află pe locul 8 în clasamentul celor mai importante surse de turiști străini pentru România, devansând țări precum Spania, Ucraina, Bulgaria sau Turcia.

În total, în această perioadă, sosirile în structurile de primire turistică din România au însumat 4,49 milioane de persoane, în creștere cu 0,8% față de perioada similară din 2024. Turiștii străini au reprezentat 19,2% din total, iar cei din Republica Moldova au avut o prezență tot mai vizibilă în peisajul turistic românesc, scrie economica.net.

Datele arată că orașele cele mai vizitate au fost Bucureștiul, Brașovul și Clujul, iar durata medie a șederii pentru turiștii străini a fost de 2,1 zile.

Creșterea numărului de turiști moldoveni în România reflectă nu doar proximitatea geografică și legăturile culturale, ci și diversificarea ofertelor turistice și a facilităților de cazare din țara vecină. Tendința ar putea continua și în sezonul estival, când litoralul românesc devine o atracție majoră pentru turiștii din regiune.