Modificări din nou la legea privind comercializarea petrolului. Inițiativa lansată de PAS

11 Aug. 2021, 14:20
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Aug. 2021, 14:20 // Actual //  MD Bani

Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică (ANRE) ar urma să preia din nou atribuția de stabilire a prețului maxim de comercializare a produselor petroliere. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de către deputații PAS și urmează să fie dezbătut la ședința de vineri a Legislativului, 13 august, scrie Realitatea.md.

Proiectul de lege, prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă de către autori, presupune ca prețul maximal de comercializare cu amănuntul a carburanților să fie stabilit pentru produsele principale de tip standard (benzină 95 și motorină) să fie calculat și publicat zilnic pe pagina web a ANRE.

În rezultat, piața angro a carburanților, precum și prețurile de comercializare cu amănuntul a gazului lichefiat și a tuturor celorlalte tipuri de produse cu excepția celor de bază, vor deveni libere. Comercializarea cu amănuntul a altor tipuri de produsele petroliere principale decât cele pentru care sunt stabilite prețurile maxime va fi permisă doar cu condiția vânzării la aceeași stație și a produselor de tip standard.

În aceste condiții, statul va asigura consumatorul cu produse petroliere de strictă necesitate „la prețuri reglementate, rezonabile, transparente, nediscriminatorii şi uşor de comparat, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliți, iar pe de altă parte va oferi acestora posibilitatea alegerii libere a produselor de alternativă”. În plus, existența pe piață a produsele superioare (cu aditivi), va reduce presiunea pe prețul produselor standard, de primă necesitate, afirmă autorii proiectului de lege.

De asemenea, companiilor mai mici proiectul prevede relaxarea condițiile de obținere a licenței. Astfel, se propune micșorarea de 5 ori a capacității obligatorii de depozitare pe care trebuie să o îndeplinească un importator și anume de la 5 mii m3 la 1000 m3.

„Această micșorare rezultă din următorul considerent: Pe lângă rezervoarele de capacitate de 50, 100, 200, 400, 500 de mii m3, în prezent sunt utilizate și menținute în stare de lucru mai multe rezervoare cu capacitate mare de 1000, 2000, 3000 și 5000 de mii de m3. În cazul că se micșorează obligația de a deține mai puțin de 1000 m3 de produse petroliere, atunci rezervoarele mari ar cădea în categoria de risc de a deveni inutile și în consecință ar putea degrada infrastructura de depozitare. Astfel, 1000 m3 ar fi varianta de compromis dintre relaxarea și facilitarea intrării noilor participanți pe piață și totodată păstrarea parcului existent de depozitare siguranță energetică. Totodată, se impune o altă inițiativă legislativă care să asigure securitatea energetică a statului în ceea ce privește asigurarea cu produse petroliere în situații de criză”, se arată în proiectul celora de la PAS.

Totodată, se propune eliminarea necesității de a deține un cuantum de cel puțin 8 milioane lei capital propriu, întrucât acest cuantum minim împiedică apariția pe piață a mai multor agenți economici. Prin proiect se stabilește că Agenția poate ajusta marja comercială în cazul apariției unor factori care nu puteau fi prevăzuți la momentul aprobării precedente și că aceasta poate interveni în structura marjei nu mai mult de 10% din media efectiv înregistrată de operatori.

Mai multe detalii găsiți aici.

Precizăm că, ultimele ajustări la legislația comercializării produselor petroliere au fost făcute în primăvara acestui an, fiind cunoscute sub „Legea lui Oleinic”, fost deputat, care a venit cu inițiativa legislativă. În urma acestor modificări, pe piața petrolieră s-a atestat un deficit de carburanți, iar prețurile au „explodat”. Unii experți afirmă că ar fi vorba de o criză artificială provocată de marii importatori de la noi.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.