Modificări din nou la legea privind comercializarea petrolului. Inițiativa lansată de PAS

Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică (ANRE) ar urma să preia din nou atribuția de stabilire a prețului maxim de comercializare a produselor petroliere. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de către deputații PAS și urmează să fie dezbătut la ședința de vineri a Legislativului, 13 august, scrie Realitatea.md.

Proiectul de lege, prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă de către autori, presupune ca prețul maximal de comercializare cu amănuntul a carburanților să fie stabilit pentru produsele principale de tip standard (benzină 95 și motorină) să fie calculat și publicat zilnic pe pagina web a ANRE.

În rezultat, piața angro a carburanților, precum și prețurile de comercializare cu amănuntul a gazului lichefiat și a tuturor celorlalte tipuri de produse cu excepția celor de bază, vor deveni libere. Comercializarea cu amănuntul a altor tipuri de produsele petroliere principale decât cele pentru care sunt stabilite prețurile maxime va fi permisă doar cu condiția vânzării la aceeași stație și a produselor de tip standard.

În aceste condiții, statul va asigura consumatorul cu produse petroliere de strictă necesitate „la prețuri reglementate, rezonabile, transparente, nediscriminatorii şi uşor de comparat, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliți, iar pe de altă parte va oferi acestora posibilitatea alegerii libere a produselor de alternativă”. În plus, existența pe piață a produsele superioare (cu aditivi), va reduce presiunea pe prețul produselor standard, de primă necesitate, afirmă autorii proiectului de lege.

De asemenea, companiilor mai mici proiectul prevede relaxarea condițiile de obținere a licenței. Astfel, se propune micșorarea de 5 ori a capacității obligatorii de depozitare pe care trebuie să o îndeplinească un importator și anume de la 5 mii m3 la 1000 m3.

„Această micșorare rezultă din următorul considerent: Pe lângă rezervoarele de capacitate de 50, 100, 200, 400, 500 de mii m3, în prezent sunt utilizate și menținute în stare de lucru mai multe rezervoare cu capacitate mare de 1000, 2000, 3000 și 5000 de mii de m3. În cazul că se micșorează obligația de a deține mai puțin de 1000 m3 de produse petroliere, atunci rezervoarele mari ar cădea în categoria de risc de a deveni inutile și în consecință ar putea degrada infrastructura de depozitare. Astfel, 1000 m3 ar fi varianta de compromis dintre relaxarea și facilitarea intrării noilor participanți pe piață și totodată păstrarea parcului existent de depozitare siguranță energetică. Totodată, se impune o altă inițiativă legislativă care să asigure securitatea energetică a statului în ceea ce privește asigurarea cu produse petroliere în situații de criză”, se arată în proiectul celora de la PAS.

Totodată, se propune eliminarea necesității de a deține un cuantum de cel puțin 8 milioane lei capital propriu, întrucât acest cuantum minim împiedică apariția pe piață a mai multor agenți economici. Prin proiect se stabilește că Agenția poate ajusta marja comercială în cazul apariției unor factori care nu puteau fi prevăzuți la momentul aprobării precedente și că aceasta poate interveni în structura marjei nu mai mult de 10% din media efectiv înregistrată de operatori.

Mai multe detalii găsiți aici.

Precizăm că, ultimele ajustări la legislația comercializării produselor petroliere au fost făcute în primăvara acestui an, fiind cunoscute sub „Legea lui Oleinic”, fost deputat, care a venit cu inițiativa legislativă. În urma acestor modificări, pe piața petrolieră s-a atestat un deficit de carburanți, iar prețurile au „explodat”. Unii experți afirmă că ar fi vorba de o criză artificială provocată de marii importatori de la noi.

#comercializare #initiativa #petrol #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.