Modificări din nou la legea privind comercializarea petrolului. Inițiativa lansată de PAS

Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică (ANRE) ar urma să preia din nou atribuția de stabilire a prețului maxim de comercializare a produselor petroliere. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de către deputații PAS și urmează să fie dezbătut la ședința de vineri a Legislativului, 13 august, scrie Realitatea.md.

Proiectul de lege, prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă de către autori, presupune ca prețul maximal de comercializare cu amănuntul a carburanților să fie stabilit pentru produsele principale de tip standard (benzină 95 și motorină) să fie calculat și publicat zilnic pe pagina web a ANRE.

În rezultat, piața angro a carburanților, precum și prețurile de comercializare cu amănuntul a gazului lichefiat și a tuturor celorlalte tipuri de produse cu excepția celor de bază, vor deveni libere. Comercializarea cu amănuntul a altor tipuri de produsele petroliere principale decât cele pentru care sunt stabilite prețurile maxime va fi permisă doar cu condiția vânzării la aceeași stație și a produselor de tip standard.

În aceste condiții, statul va asigura consumatorul cu produse petroliere de strictă necesitate „la prețuri reglementate, rezonabile, transparente, nediscriminatorii şi uşor de comparat, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliți, iar pe de altă parte va oferi acestora posibilitatea alegerii libere a produselor de alternativă”. În plus, existența pe piață a produsele superioare (cu aditivi), va reduce presiunea pe prețul produselor standard, de primă necesitate, afirmă autorii proiectului de lege.

De asemenea, companiilor mai mici proiectul prevede relaxarea condițiile de obținere a licenței. Astfel, se propune micșorarea de 5 ori a capacității obligatorii de depozitare pe care trebuie să o îndeplinească un importator și anume de la 5 mii m3 la 1000 m3.

„Această micșorare rezultă din următorul considerent: Pe lângă rezervoarele de capacitate de 50, 100, 200, 400, 500 de mii m3, în prezent sunt utilizate și menținute în stare de lucru mai multe rezervoare cu capacitate mare de 1000, 2000, 3000 și 5000 de mii de m3. În cazul că se micșorează obligația de a deține mai puțin de 1000 m3 de produse petroliere, atunci rezervoarele mari ar cădea în categoria de risc de a deveni inutile și în consecință ar putea degrada infrastructura de depozitare. Astfel, 1000 m3 ar fi varianta de compromis dintre relaxarea și facilitarea intrării noilor participanți pe piață și totodată păstrarea parcului existent de depozitare siguranță energetică. Totodată, se impune o altă inițiativă legislativă care să asigure securitatea energetică a statului în ceea ce privește asigurarea cu produse petroliere în situații de criză”, se arată în proiectul celora de la PAS.

Totodată, se propune eliminarea necesității de a deține un cuantum de cel puțin 8 milioane lei capital propriu, întrucât acest cuantum minim împiedică apariția pe piață a mai multor agenți economici. Prin proiect se stabilește că Agenția poate ajusta marja comercială în cazul apariției unor factori care nu puteau fi prevăzuți la momentul aprobării precedente și că aceasta poate interveni în structura marjei nu mai mult de 10% din media efectiv înregistrată de operatori.

Mai multe detalii găsiți aici.

Precizăm că, ultimele ajustări la legislația comercializării produselor petroliere au fost făcute în primăvara acestui an, fiind cunoscute sub „Legea lui Oleinic”, fost deputat, care a venit cu inițiativa legislativă. În urma acestor modificări, pe piața petrolieră s-a atestat un deficit de carburanți, iar prețurile au „explodat”. Unii experți afirmă că ar fi vorba de o criză artificială provocată de marii importatori de la noi.

#comercializare #initiativa #petrol #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.