UE a redus nivelurile maxim admise pentru metale grele în alimente. Cum afectează sănătatea acestea

Comisia Europeană a stabilit noi niveluri pentru cadmiu și plumb pentru o mare varietate de produse alimentare, anunță ANSVSA. Astfel, alimentele vor trebui să aibă niveluri mai scăzute de metale grele.

La baza acestei decizii a stat concluzia Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și a raportului FAO/OMS, că plumbul poate cauza neurotoxicitate asupra dezvoltării la copiii mici și probleme cardiovasculare și nefrotoxicitate la adulți, dar și faptul că nivelurile actuale de expunere alimentară la plumb ar putea afecta dezvoltarea neurologică a fetușilor, a sugarilor și a copiilor, scrie AlephNews.

În ceea ce privește cadmiul, având în vedere că acesta este toxic pentru rinichi și poate cauza disfuncție renală și doza săptămânală tolerabilă de 2,5 μg/kg, EFSA a concluzionat că există subgrupuri de populație cum ar fi vegetarienii, copiii, fumătorii și persoanele care trăiesc în zone puternic contaminate, la care se poate depăși doza săptămânală tolerabilă de aproape 2 ori. Prin urmare, este necesar ca expunerea actuală a populației la cadmiu să fie redusă.

Prin cele două regulamente, recent adoptate, au fost reduse nivelurile maxime de plumb existente la alimentele pentru sugari și copiii de vârstă mică, organele comestibile de porcine, bovine, păsări de curte sare, ciuperci sălbatice, curcuma proaspătă, ghimbir proaspăt, vinuri licoroase și condiment, precum și nivelurile de cadmiu la anumite fructe precum citrice, fructe sămânțoase, fructe sâmburoase, zmeură, anumite legume precum țelina, varza, alte legume cu frunze, semințe oleaginoase, anumite cereal și preparate pentru copii de vârstă mică, arată ANSVSA.

#metale grele #nivel maxim #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.