UE a redus nivelurile maxim admise pentru metale grele în alimente. Cum afectează sănătatea acestea

Comisia Europeană a stabilit noi niveluri pentru cadmiu și plumb pentru o mare varietate de produse alimentare, anunță ANSVSA. Astfel, alimentele vor trebui să aibă niveluri mai scăzute de metale grele.

La baza acestei decizii a stat concluzia Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și a raportului FAO/OMS, că plumbul poate cauza neurotoxicitate asupra dezvoltării la copiii mici și probleme cardiovasculare și nefrotoxicitate la adulți, dar și faptul că nivelurile actuale de expunere alimentară la plumb ar putea afecta dezvoltarea neurologică a fetușilor, a sugarilor și a copiilor, scrie AlephNews.

În ceea ce privește cadmiul, având în vedere că acesta este toxic pentru rinichi și poate cauza disfuncție renală și doza săptămânală tolerabilă de 2,5 μg/kg, EFSA a concluzionat că există subgrupuri de populație cum ar fi vegetarienii, copiii, fumătorii și persoanele care trăiesc în zone puternic contaminate, la care se poate depăși doza săptămânală tolerabilă de aproape 2 ori. Prin urmare, este necesar ca expunerea actuală a populației la cadmiu să fie redusă.

Prin cele două regulamente, recent adoptate, au fost reduse nivelurile maxime de plumb existente la alimentele pentru sugari și copiii de vârstă mică, organele comestibile de porcine, bovine, păsări de curte sare, ciuperci sălbatice, curcuma proaspătă, ghimbir proaspăt, vinuri licoroase și condiment, precum și nivelurile de cadmiu la anumite fructe precum citrice, fructe sămânțoase, fructe sâmburoase, zmeură, anumite legume precum țelina, varza, alte legume cu frunze, semințe oleaginoase, anumite cereal și preparate pentru copii de vârstă mică, arată ANSVSA.

#metale grele #nivel maxim #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.