Totul despre investițiile în criptomonede. Ce rol joacă Bitcoin?

Nu este suficient să fii interesat de ceva pentru a-ți risca banii într-o investiție în care ai putea să pierzi tot ce ai băgat, și asta fără să știi măcar ce ți s-a întâmplat sau ce ai făcut. Așa că îți prezentăm câteva aspecte la care să fii atent atunci când ești hotărât să îți pui economiile la bătaie pentru a scoate profit.

Primul lucru de care trebuie să ții cont atunci când ți-ai pus în cap să îți scoți banii din depozit sau de la ciorap este că tranzacțiile de genul acesta, precum și toate tranzacțiile de active financiare, cum ar fi schimburile pe Forex, opțiunile binare și CFD-urile vin cu riscuri care, dacă se materializează, pot să te lase fără toți banii investiți. Așa că cel mai sigur sfat pe care îl poți primi este să vii la „masa de joc” a criptomonedelor doar cu banii de care te poți lipsi. În niciun caz să nu recurgi la împrumuturi sau la vânzarea unui bun important pentru tine, precum mașina sau device-uri achiziționate cu greu ca să poți tranzacționa criptomonede.

Nu investi fără să cunoști temeinic ce sunt tranzacțiile cu criptomonede

Nu investi fără să cunoști bine ceea ce faci și ceea ce trebuie să faci ca să tranzacționezi. Informează-te bine cu privire la orice pas ce trebuie parcurs și nu îți băga banii până nu înțelegi toate operațiunile necesare deschiderii de tranzacții. Nu îți închipui că tranzacționarea eficientă de criptomonede presupune doar o privire aruncată pe un grafic colorat în roșu și verde și câteva click-uri, urmând să fii bombardat de câștiguri masive ori constante, așa cum prezintă brokerii în reclamele. Tranzacționarea de criptoactive este riscantă și are o complexitate cât se poate de palpabilă, și trebuie să investești și timp ca să poți să înțelegi ce se petrece în spatele acelui grafic.

Înainte de toate, ar trebui să știi ce sunt criptomonedele

Ce sunt criptomonedele: numite uneori „tokeni de plată” sau „tokeni de schimb”, criptomonedele sunt valute digitale destinate să se folosească drept mijloc de schimb. Ele sunt, în anumite aspecte, similare valutelor tradiționale. Însă ceea ce diferențiază criptovalutele de monedele tradiționale este faptul că acestea din urmă sunt emise de state, și deci și garantate și susținute de autorități prin băncile centrale. Asta înseamnă că deși nu pot fi controlate de stat, criptomonedele nu au nici parte de sprijinul statului, fiind astfel vulnerabile mai multor forme de manipulare a valorii. De ce? Monedele emise de stat – cum ar fi euro, dolarul, lira sterlină etc., numite monede fiduciare, sunt garantate printr-un etalon acceptat prin acorduri internaționale, unde criptomonedele nu au avut acces, cel puțin până acum. Chiar dacă nu mai suntem în era funcționării standardului aur, rezervele de aur ale băncilor centrale rămân și în prezent garanții pentru monedele fiduciare. Atunci în funcție de ce fluctuează prețul criptomonedelor? Fluctuația de preț în cazul criptomonedelor, similar cu cazul celorlalte active tranzacționabile, este produsă de factori precum numărul celor care tranzacționează și volumul total de bani rulați în tranzacții. De impact asupra prețului sunt noutățile și zvonurile negative despre criptomoneda respectivă sau despre criptomonede în general, care îi pot determina pe mulți investitori să iasă brusc de pe piață pentru a-și pune banii la adăpost, cum a fost cazul când Elon Musk a anunțat că Tesla nu va mai accepta plăți în Bitcoin, ceea ce a dus la deprecierea puternică a acestei criptovalute. În opoziție, știrile și opiniile pozitive despre o criptomonedă anume pot convinge traderii sau pe cei interesați să investească bani în ea. Iar toate acestea provoacă mișcări în prețul respectivului criptoactiv, pe sistemul cerere-ofertă.

Care e mecanismul prin care poți să câștigi bani din tranzacționarea de criptomonede

Câștigul făcut din tranzacțiile cu criptomonede provine din diferența speculativă de preț din momentul cumpărării și momentul vânzării criptovalutei pe care ai achiziționat-o anterior. Adică, pentru a câștiga din criptomonede, trebuie și să cumperi, și să vinzi. Sau invers. Deci poți să începi o tranzacție și prin vânzarea criptovalutei, printr-un artificiu oferit de brokerul care are platforma pe care ai ales să faci investiția, în cazul în care consideri că prețul respectivei criptomonede o va lua în jos. Brokerul îți va împrumuta cantitatea de criptomonedă pe care dorești să o vinzi, pe care o vei vinde, așteptând ca prețul acesteia să scadă. Când prețul respectivei criptomonede a ajuns suficient de jos încât să obții profit, vei cumpăra criptomoneda – la un preț mai avantajos decât era atunci când ai vândut-o, o vei înapoia brokerului și vei rămâne cu câștigul din diferența de preț. Acesta este mecanismul prin care obții profit din criptomonede, și toată procedura se face automat, ție revenindu-ți să deschizi și să închizi tranzacția (cumpărare-vânzare sau vânzare-cumpărare).

Nu tranzacționa orice monedă care a produs furori

Înainte să deschizi o tranzacție, uite-te cu mare atenție la criptomoneda în care vrei să investești, pentru că este un aspect extrem de important. Putem face o paralelă între investițiile pe bursă: ce acțiuni ai alege să cumperi, dacă ai vrea să tranzacționezi pe piața de capital? Acțiunile unei companii bine fundamentate și care raportează creșteri, acțiunile unei companii care se află înaintea falimentului sau acțiunile unei firme abia înființate (și listate)? Cea mai sigură investiție ar fi evident să cumperi acțiunile primei variante. Așa funcționează și în cazul criptomonedelor. Tocmai de aceea, înainte de a investi într-o criptomonedă trebuie să o cunoști, să îi știi istoricul, proveniența, cine a lansat-o și ce firmă se află în spatele ei, dacă prezintă încredere sau nu. Ar mai trebui să te interesezi și cu privire la cine a investit în respectiva criptomonedă și care a fost parcursul prețului acelui criptoactiv de-a lungul timpului. Dacă vezi variații foarte mari ale prețului într-un interval scurt de timp pe graficele în care este prezentat istoricul acelei criptomonede ar trebui să îți dai seama că respectiva valută digitală este riscantă, chiar dacă ar putea și să-ți aducă câștiguri mari.

Ce este Bitcoin

Bitcoin este cea mai scumpă criptomonedă dintre miile de opțiuni existente pe piață, care se tranzacționează în prezent pentru aproximativ 46.600 de dolari, potrivit coindesk.com. Dintre toate variantele de criptoactive, Bitcoin este cea mai sigură, pentru că are în spate susținerea unei companii de talia Tesla. Principiul funcționează și în cazul celorlalte criptoactive care primesc sprijinul unei instituții de anvergură, pentru că asta le oferă capital de încredere și este o formă de garanție, desigur neangajată legal în vreun fel. Însă și în cazul acestor criptomonede poate fi de efect catastrofal retragerea sprijinului companiei respective, sau fie și un zvon în această privință, așa cum am menționat mai sus că a pățit Bitcoin.

Nu începe tradingul la primul broker despre care ai văzut o reclamă

În acest moment sunt o mulțime de firme de brokeraj care îți oferă posibilitatea să tranzacționezi criptomonede pe platformele lor. Nu te grăbi să accepți ofertele primului care îți răsare în cale, ci compară serviciile pe care le pun la dispoziție, comisioanele pe care le percep, ce acces îți dau la informații, la analize, la webinarii și la alte forme de educație pe acest segment. Cele mai de încredere companii de brokeraj sunt interesate de skill-urile de tranzacționare ale clienților lor și le pun la dispoziție resurse prin care să își poată îmbunătăți nivelul de cunoștințe și aptitudini necesare. De asemenea, ar trebui să te interesezi și cu privire la cât de ușor de folosit sunt platformele de tranzacționare pe care le au acești furnizori, fiind și ele variate, și la funcționalitatea lor.

Sursa: WallStreet.ro

#castiguri #tranzactii #criptomonede #Investiții #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atunci când consumatorii comandă sushi sau rulouri cu somon într-un restaurant japonez, rareori își imaginează că acest ingredient „tradițional” este, de fapt, rezultatul uneia dintre cele mai eficiente campanii de marketing alimentar din istorie, inițiată de Norvegia în anii ’80.

În a doua jumătate a anilor 1970 și începutul anilor 1980, Norvegia a extins rapid creșterea industrială a somonului atlantic în fermele din apele reci ale Mării Norvegiei. Pe fondul saturării piețelor interne și europene, autoritățile și industria au început să caute o piață externă mare, solvabilă și cu o cultură dezvoltată a consumului de pește. Japonia s-a dovedit a fi ținta ideală.

Paradoxal însă, la acel moment, somonul era considerat în Japonia impropriu pentru consum crud, fiind asociat cu paraziți. Bucătăria japoneză tradițională folosea pentru sushi și sashimi pești precum tonul, yellowtail sau dorada, în timp ce somonul era doar gătit sau sărat. Diferența esențială consta în faptul că somonul de crescătorie norvegian nu conținea paraziți, precum Anisakis simplex, frecvent întâlniți la somonul sălbatic din Pacific.

În același timp, Japonia se confrunta cu un deficit de ton, ceea ce ducea la creșterea prețurilor, în special pentru carnea grasă ōtoro, extrem de apreciată. Somonul norvegian, sigur pentru consum crud și atractiv vizual, a devenit astfel o alternativă strategică.

Pe acest fundal a fost lansat Project Japan, o inițiativă comună a Norges sjømatråd (Consiliul Norvegian pentru Exportul de Pește) și a Ministerului Pescuitului din Norvegia. În 1985, o delegație oficială condusă de ministrul pescuitului, Thor Listau, a ajuns în Japonia pentru a promova somonul norvegian.

Strategia nu a vizat consumatorul final, ci bucătarii din restaurantele japoneze. Au fost organizate degustări închise, demonstrații culinare, recepții la ambasada Norvegiei din Tokyo și prezentări privind siguranța alimentară a somonului de crescătorie. Mesajul-cheie nu a fost schimbarea tradiției, ci soluționarea problemei deficitului de ton.

Rezultatele au apărut treptat. Primele livrări se ridicau la doar 2–3 tone pe an, însă după aproape un deceniu de efort susținut, importurile au explodat. La începutul anilor 2000, Japonia importa peste 45.000 de tone de somon norvegian anual, iar în prezent aproximativ 84% din somonul proaspăt consumat în Japonia provine din Norvegia.

Cel mai important efect a fost însă global: odată cu răspândirea bucătăriei japoneze în lume, somonul crud a devenit parte a „canonului” sushi-ului. Restaurantele din SUA, Europa sau Rusia au replicat modelul japonez, folosind în majoritate somon norvegian. Astăzi, sushi cu somon este perceput drept „clasic japonez”, deși produsul are origine europeană.

Project Japan este studiat în prezent ca un exemplu de succes de diplomație gastronomică și inginerie culturală, realizat fără conflict cu tradiția și bazat pe răbdare și planificare pe termen lung — trăsături definitorii ale modelului norvegian de politică economică și export.