Activiști civici: Concursurile pentru funcții la Primărie sunt o farsă

Concursurile la Primăria capitalei pentru diferite funcții sunt o farsă. O spun reprezentate ale societății civile, care promovează drepturile animalelor. În speță, s-au referit la numirea lui Vitalie Voznoi în calitate de șef interimar al Secției de protecție și control a animalelor din cadrul Direcției generale locativ-comunale și amenajare (DGLCA), numire pe care o consideră neregulamentară, transmite IPN.

Într-o conferință de presă la IPN, Anastasia Cozlovschi, reprezentantă a Societății de protecție a animalelor „Societatea Umană”, a amintit că, pe 13 august, a fost organizat un protest în fața Primăriei. Primarul Ion Ceban nu a venit să vorbească cu manifestanții. A venit doar Vitalie Voznoi, a cărui numire în funcție este contestată. Peste câteva zile, șeful DGLCA, Ion Burdiumov, a formulat o reacție, insinuând că în spatele protestului ar sta un angajat al DGLCA care ar pretinde la funcția lui Voznoi, ceea ce nu este adevărat, afirmă Anastasia Cozlovschi.

Ea a mai spus că Primăria și DGLCA își permit să inducă în eroare oamenii, organizațiile și jurnaliștii. Protestul e o formă de exprimare a nemulțumirilor, notează Anastasia Cozlovschi. „Dar sunt oameni caIon Ceban și Ion Burdiumov care uită că ei slujesc oamenii și nu invers”, a adăugat ea.

Iana Verber, o altă activistă care promovează drepturile animalelor, spune că la acel protest a fost cerută demiterea lui Ion Burdiumov, deoarece promovează în funcții oameni loaiali, în loc să selecteze profesioniști. Iar, în consecință, se ajunge la decizii incompetente. Iana Verber afirmă că locuitorii orașului au rămas fără posibilitatea de a-și steriliza gratuit animalele de companie, din cauza organizării defectuoase a tenderului de selectare a clinicii veterinare. În consecință, rămân nesterilizate 450 de animale pe lună, care se înmulțesc și apoi ajung în stradă.

Iana Verber a mai spus că inițial era prevăzut că toți doritorii pot accesa serviciile de sterilizare gratuită a animalelor în cadrul proiectului. După schimbarea acestuia de către Vitalie Voznoi, această facilitate a rămas doar pentru familiile cu venituri mici. Totodată, nu au fost formulate criterii clare se eligibilitate.

Cele două activiste au amintit că pentru data 20 august a fost anunțat concurs pentru funcția de șef al Secției control și protecția animalelor. Ele își exprimă îngrijorarea că acesta ar putea fi trucat și spun că vor monitoriza cu atenție situația, fiind hotărâte să acționeze pentru a nu permite acest lucru.

#functie #concurs #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna