Cadoul lui Putin pentru poliţişti şi militari, înaintea alegerilor legislative

Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus marţi plata unei prime pentru militari şi membrii forţelor de ordine, la o săptămână după un ajutor acordat pensionarilor, în contextul în care în mai puţin de o lună vor avea loc alegeri legislative.

Aceste categorii ale populaţiei aparţin electoratului tradiţional al Rusiei Unite, partidul la putere, confruntat cu erodarea popularităţii sale pe fondul scăderii nivelului de trai din 2014, împreună cu revenirea inflaţiei în ultimele luni, notează France Presse, conform Agerpres.

Toţi militarii şi poliţiştii vor primi în septembrie un bonus de 15.000 de ruble (170 de euro), conform decretelor publicate de Kremlin după anunţuri făcute în acest sens de preşedintele rus săptămâna trecută, la un congres al Rusiei Unite.

El a decretat deja plata unui ajutor de 10.000 de ruble (110 euro) către pensionari.

Numărul beneficiarilor nu a fost comunicat, însă Rusia numără aproximativ 42 milioane de pensionari şi cel puţin 1,7 milioane de poliţişti, militari şi membri ai gărzii naţionale.

Potrivit lui Andrei Makarov, un responsabil al camerei inferioare a Parlamentului care se ocupă de buget, citat de agenţia Interfax, aceste anunţuri vor costa peste 500 miliarde de ruble, adică 5,77 miliarde de euro.

Preţurile de consum au început să crească în Rusia în martie 2020, în plină pandemie. Fenomenul s-a accelerat apoi odată cu redresarea economică, erodând în continuare puterea de cumpărare a ruşilor, începută în 2014, odată cu sancţiunile occidentale ce au lovit ţara după anexarea Crimeii ucrainene.

Între stagnare economică şi scandaluri repetate de corupţie, partidul Rusia Unită obţine acum, potrivit institutului de sondare Vtsiom, apropiat autorităţilor, 27,3% din opiniile favorabile. Un nivel ce contrastează cu încrederea de 62,2% în Putin.

Vocile critice faţă de Kremlin, care ar fi putut profita de nemulţumire, au suferit în paralel o ofensivă din partea puterii pe măsură ce se apropie alegerile, notează AFP. Autorităţile au desfiinţat mişcarea opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi, ale cărui organizaţii au fost clasificate drept „extremiste” şi site-urile lor blocate. Mulţi dintre membrii acestora au fost excluşi de la urne sau constrânşi la exil. Mai multe publicații independente şi ONG-ul „Golos”, specializat în supravegherea alegerilor, au fost recent clasificate drept „agenţi ai străinătăţii”, un statut controversat ce le complică serios funcţionarea.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.