Domeniile în care numărul angajaților a crescut chiar și cu peste 80%. Date oficiale

Numărul mediu al salariaților a crescut în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 cu 8,3%, pe fundalul descreșterii indicatorului în cauză în trimestrul II 2020 față de trimestrul respectiv din anul anterior cu 8,2%. Creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în toate activitățile economice, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – cu 83,7% (față de -60,5% în trimestrul II 2020 față de trimestrul II 2019);
construcții – cu 19,4% (-9,5%);
informații și comunicații și tranzacții imobiliare – cu 16,8 și, respectiv, 16,4% (+2,4% și -8,1%).

Comparativ cu trimestrul I 2021, numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4%. Cele mai semnificative creșteri (în special în virtutea caracterului sezonier al activităților) s-au înregistrat în:

agricultură, silvicultură și pescuit – cu 13,3%;
industria extractivă – cu 9,7%;
construcții – cu 7,6%.

Scăderi ale numărului mediu de salariați în trimestrul II 2021 față de trimestrul I 2021 s-au înregistrat în activitățile:

învățământ – cu 1,8%;
administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii – cu 0,3%.

#salariați #angajari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, anunță că rectificarea bugetară și ajustările făcute pe parcursul anului au permis acoperirea principalelor poziții de cheltuieli, iar execuția bugetară ar putea duce la un deficit mai mic decât cel planificat inițial. Potrivit acestuia, chiar dacă au fost aprobate credite și alocări suplimentare, unele proiecte vor continua să fie subexecutate, ceea ce va reduce deficitul real.

„Dacă în urma rectificării vom avea anumite neexecutări, deficitul efectiv la sfârșitul anului va scădea de la 5,2% și chiar mai jos. Potențial poate coborî sub 5%”, a declarat ministrul.

Gavriliță a precizat că această situație oferă Guvernului o anumită marjă pentru a porni anul 2026 cu un deficit planificat puțin mai mare, având în vedere că, în practică, o parte din cheltuieli nu vor fi realizate la timp. „Miza este să îmbunătățim execuția, dar acceptăm realitatea: unele proiecte vor fi, din păcate, executate cu întârziere”, a subliniat el.

Ministrul a adăugat că obiectivul său este ca, până la finalul anului viitor, deficitul bugetar să fie mai mic decât cel prognozat inițial, iar costul finanțării datoriei publice să se reducă. „Deficitul cu care începem ar trebui, spre sfârșitul anului, să fie mai mic, împreună cu un cost mai redus al finanțării datoriei.”

Gavriliță a menționat că aceste ajustări sunt parte a unei abordări prudente în gestionarea finanțelor publice, care ține cont atât de nevoile de dezvoltare, cât și de realitățile din teren privind implementarea proiectelor.