Businessul străin de la noi, sugrumat de justiția selectivă și politizată. Denunțul făcut de EBA la întâlnirea cu Grosu

Justiția selectivă și politizată este principala problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri străini ce dezvoltă o afacere în țara noastră. Cu o asemenea „mărturisire” a venit astăzi reprezentanții Asociație Businessului European (EBA) în Moldova, care au avut o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, scrie Realitatea.md.

Reprezentanții EBA în Moldova și deputații care au participat la întrevedere au discutat și despre importanța reorganizării a cadrului legal ce ține de taxare, impozitare și activitatea antreprenorială.

„Vrem un mediu de afaceri corect, simplu și atractiv la nivel regional ca să accelerăm investițiile atât locale, cât și străine, ca să putem crea locuri de muncă bine plătite la noi acasă”, a spus Igor Grosu.

De asemenea, au fost identificate o serie propuneri care ar dezvolta acest sector, precum ar fi: reducerea „prezenței” statului în domeniul economic; îmbunătățirea calității serviciului public; facilitarea comerțului extern și intern; armonizarea cadrului fiscal și cel vamal; digitalizarea economiei; protecția datelor cu caracter personal; dezvoltarea resurselor umane și relațiile de muncă, stabilitatea sectorului financiar, securitatea energetică, dar și altele.

Companiile membre ale asociației s-au arătat disponibile să ofere comisiilor parlamentare expertiza necesară pe fiecare segment de business, pentru a identifica de comun soluții de modernizare a legislației și a condițiilor cadru de activitate.

În urma discuțiilor, s-a convenit organizarea mai multor întruniri, pe platforma comisiilor parlamentare, în vederea identificării soluțiilor practice pentru fiecare problemă abordată.

La întâlnire au mai participat și vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi, precum și mai mulți președinți ai comisiilor parlamentare – Dumitru Alaiba, Vladimir Bolea, Olesea Stamate, Lilian Carp, Doina Gherman, Grigore Novac, Tatiana Cunețchi, Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Precizăm că, EBA Moldova a fost întemeiată în 2011 și activează sub egida Delegației Uniunii Europene la Chișinău, reprezentând actualmente interesele a peste 90 de companii, care au creat peste 23 de mii de locuri de muncă.

#justitie selectiva si politizata #business #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.