Aliona Miron a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Ce avere are aceasta

Curtea Supremă de Justiție are un nou membru începând cu ziua de astăzi, după ce Parlamentul a dat vot de încredere. Este vorba de Aliona Miron, care din anul 2019 și până în prezent, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost aprobată, după ce în ședința de ieri a Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului a fost aprobat un proiect de hotărâre în acest sens.

În continuare, Realitatea.md vă oferă un scurt istoric a carierei magistratei, dar și a averii acesteia.

CARIERĂ

Aliona Miron este magistrată din anul 2009. Mai întâi aceasta a fist numită pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, printr-un decret al președintelui Republicii Moldova. Ulterior, în 2014, Miron a fost numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Aceasta a fost evaluată din 2014 și până în 2019 de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine. Membrii Colegiului au constat că judecătoarea nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figura în dosare pierdute de Republica Moldova la CtEDO.

Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău).

AVERE

Potrivit informațiilor din declarația de avere, familia Alionei Miron deține 8 terenuri agricole, cu suprafețe diferite, toate moştenite în anul 2010. La fel, familia Miron mai deține două apartamente. Unul cu suprafaţa de 140.3 m.p., în valoare de 270 772 lei, dar și unul cu suprafața de 73 m.p., în valoare de 26 280 Euro, din anul 2015. La fel, Aliona Miron mai are și o casă cu teren aferent şi anexe cu suprafaţa de 131 m.p.+ 0,2587 ha, în valoare de 14 069 lei, 1.0 cotă-parte, moştenite în 2010.

Familia Miron se mai bucură de o altă casă de locuit cu suprafaţa de 190 m.p. în valoare de 697 415 Lei, în proprietate din anul 2018. În lista imobilelor se mai numără și un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei, 1,0 cotă-parte, din anul 2011.

Magistrata CSJ deține în proprietate și două automobile. Un Mercedes-Benz E220 (anul fabricării 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011, dar și un Volkswagen Multivan (anul fabricării 2012) în valoare de 553 700 Lei, contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2012.

La fel, mai are și o motocicletă F 8505 T (anul fabricării 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.

În 2015, Aliona Miron a luat un împrumut în sumă de 5 000 Euro, bani pe care i-a întors în anul 2020.

DISTINCȚII

Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

#curtea suprema de justitie #judecator #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anulat avize de racordare la rețeaua electrică aferente unei capacități totale de peste 260 MW, după expirarea termenelor de dare în exploatare a centralelor electrice din surse regenerabile. Măsura a fost însoțită de aplicarea taxei de nevalorificare, ceea ce va face aceste capacități disponibile pentru noi potențiali investitori.

În acest context, Consiliul de Administrație al ANRE a adoptat nouă hotărâri privind aplicarea taxei de nevalorificare, cu o valoare totală de peste 131 milioane de lei. Avizele anulate vizau opt proiecte de centrale fotovoltaice și un proiect de parc eolian, cu o capacitate cumulată de 262,45 MW, rezervată în rețea fără a fi utilizată pentru implementarea unor investiții reale.

ANRE precizează că eliberarea acestor capacități creează noi oportunități pentru investitorii interesați de dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, reducând blocajele din rețea și accelerând realizarea investițiilor viabile.

Introducerea taxei de nevalorificare și a garanției de bună execuție a fost inițiată anul trecut de Ministerul Energiei, cu scopul de a responsabiliza titularii avizelor de racordare. Măsura a devenit necesară după ce o parte dintre avize au fost obținute în scopuri speculative sau nu au fost valorificate, blocând accesul la rețea pentru alte proiecte.

Potrivit prevederilor legale, titularii avizelor care nu au renunțat benevol până la 30 iunie 2025 și nu au realizat proiectele în termenele stabilite achită, la expirarea avizelor, o taxă cuprinsă între 50% și 70% din valoarea garanției financiare de bună execuție. Pentru avizele emise după această dată, noii titulari sunt obligați să depună garanția financiară chiar la obținerea avizului; în lipsa realizării centralei, garanția este reținută de operatorul de rețea și utilizată pentru mentenanță și dezvoltarea infrastructurii electrice.