Aliona Miron a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Ce avere are aceasta

Curtea Supremă de Justiție are un nou membru începând cu ziua de astăzi, după ce Parlamentul a dat vot de încredere. Este vorba de Aliona Miron, care din anul 2019 și până în prezent, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost aprobată, după ce în ședința de ieri a Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului a fost aprobat un proiect de hotărâre în acest sens.

În continuare, Realitatea.md vă oferă un scurt istoric a carierei magistratei, dar și a averii acesteia.

CARIERĂ

Aliona Miron este magistrată din anul 2009. Mai întâi aceasta a fist numită pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău, printr-un decret al președintelui Republicii Moldova. Ulterior, în 2014, Miron a fost numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Aceasta a fost evaluată din 2014 și până în 2019 de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine. Membrii Colegiului au constat că judecătoarea nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figura în dosare pierdute de Republica Moldova la CtEDO.

Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău).

AVERE

Potrivit informațiilor din declarația de avere, familia Alionei Miron deține 8 terenuri agricole, cu suprafețe diferite, toate moştenite în anul 2010. La fel, familia Miron mai deține două apartamente. Unul cu suprafaţa de 140.3 m.p., în valoare de 270 772 lei, dar și unul cu suprafața de 73 m.p., în valoare de 26 280 Euro, din anul 2015. La fel, Aliona Miron mai are și o casă cu teren aferent şi anexe cu suprafaţa de 131 m.p.+ 0,2587 ha, în valoare de 14 069 lei, 1.0 cotă-parte, moştenite în 2010.

Familia Miron se mai bucură de o altă casă de locuit cu suprafaţa de 190 m.p. în valoare de 697 415 Lei, în proprietate din anul 2018. În lista imobilelor se mai numără și un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei, 1,0 cotă-parte, din anul 2011.

Magistrata CSJ deține în proprietate și două automobile. Un Mercedes-Benz E220 (anul fabricării 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011, dar și un Volkswagen Multivan (anul fabricării 2012) în valoare de 553 700 Lei, contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2012.

La fel, mai are și o motocicletă F 8505 T (anul fabricării 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.

În 2015, Aliona Miron a luat un împrumut în sumă de 5 000 Euro, bani pe care i-a întors în anul 2020.

DISTINCȚII

Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

#curtea suprema de justitie #judecator #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Încercând să iasă din cea mai severă criză din decenii, Egiptul şi-a scos active de mare valoare la vânzare, iar marile puteri din regiunea Golfului îşi scot cecurile. În ultimele nouă luni, vizitatori importanţi din Arabia Saudită şi Qatar, cât şi din UAE, au fost zărite în Egipt. Stând pe munţi de cash de pe urma vânzărilor masive de petrol şi gaze, delegaţiile au în vizor investiţii majore.
Fondul suveran din Abu Dhabi ADQ a achiziţionat recent o participaţie de 40%, evaluată la 882,5 milioane de dolari într-o firmă egipteană care la rândul său a cumpărat deţineri ale guvernului aflat în criză de cash în cadrul a şapte hoteluri, considerate bijuterii ale sectorului egiptean al ospitalităţii.

În februarie, ADQ a anunţat şi o investiţie de 35 miliarde de dolari în Egipt ce include drepturile de transformare a oraşului Ras El-Hekma. Este cea mai mare tranzacţie din istoria Egiptului, iar Cairo a primit cashul în câteva zile, salvându-i economia.

Finanţarea a ajutat Egiptul să pună în acţiune o mult-aşteptată devalorizare monetară, văzută drept vitală pentru refacerea încrederii investitorilor şi atragerea de noi fonduri. În februarie 2023, autorităţile din Egipt au listat peste 30 de companii în legătură cu care investitorii puteau depune oferte pentru participaţii, în sectoare ca cel financiar, petrolier, imobiliar şi portuar. Iniţial, UAE a fost singurul stat arab care a investit consistent.

Arabia Saudită se luptă cu UAE pentru putere în regiune, dar nu a acţionat decât după tranzacţia de 35 miliarde de dolari încheiată de UAE.

La rândul său, fondul suveran din Qatar poartă discuţii pentru achiziţia participaţiei deţinute de guvernul egiptean în operatorul mobil Vodafone Egypt Telecommunications SAE.

Brandul de benzinării Wataniya Petroleum este de asemenea parţial de vânzare, iar tranzacţia ar fi una majoră, marcând prima privatizare a unei companii deţinute de puternica armată egipteană. În diverse etape, Petromin Corp. din Arabia Saudită şi Abu Dhabi National Oil s-au arătat interesate de acest active.

Autorităţile au sugerat că şi alte active deţinute de companii aflate sub controlul armatei ar putea fi scoase la vânzare, un pas care ar duce la îndeplinire cerinţele FMI şi Băncii Mondiale de reducere a controlului statului asupra companiilor. Şi China se luptă pentru influenţă în regiune făcând afaceri în Egipt.

Peste 1.500 de companii chineze sunt înregistrate în Egipt. Peste 140 dintre acesteau au investit în această ţară. În 2022, majoritatea investiţiilor au mers către proiecte industriale, urmate de construcţii şi servicii.

De exemplu, compania chineză CSCEC a contribuit la accelerarea procesului de modernizare a Egiptului prin construirea unui district de business cu 20 de turnuri în noua capitală administrativă a ţării.

În perioada 2017-2022, investiţiile chineze în Egipt au avansat cu 317%. În aceeaşi perioadă, investiţiile americane în Egipt au scăzut cu 31%. În această perioadă, comerţul dintre Egipt şi China a înregistrat o creştere fără precedent. Drept urmare, China a devenit cel mai mare partener comercial al Egiptului timp de opt ani consecutiv.