Povestea omului care şi-a împărţit cariera între lumea construcţiilor şi cea a cinematografiei

Francis Bouygues şi-a împărţit cariera între lumea construcţiilor şi cea a cinematografiei. A reuşit să atingă succesul în ambele, lăsând moştenire un imperiu financiar care îi poartă numele, scrie businessmagazin.ro.

Francis Bouygues s-a născut pe 5 decembrie 1992 în localitatea Auvergne din Franţa. El a urmat cursurile prestigioasei instituţii École Centrale Paris, pe care a absolvit-o în 1946 cu o diplomă de inginer. Pentru a scăpa de STO (serviciul de muncă obligatoriu, prin care francezii erau duşi de nazişti să lucreze în Germania), s-a ascuns în Ambrières-les-Vallées, alături de un coleg de facultate, Philippe Tézé, cu a cărui soră, Monique, s-a şi căsătorit. Cuplul a avut patru copii: Corinne, Nicolas, Olivier şi Martin.

Și-a început cariera ca manager în construcții

Bouygues şi-a început cariera în cadrul companiei Dumont-Besson, ca manager de lucrări în construcţii. Între anii 1949 şi 1951 a urmat şi o serie de cursuri la Centrul de Dezvoltare a Afacerilor, Paris. În 1952 a intrat în lumea antreprenoriatului, când a pus bazele afacerii Entreprise Francis Bouygues, o companie de construcţii şi lucrări industriale, care avea să aducă un suflu nou pieţei imobiliare postbelice. În 1955 a fost numit consilier tehnic la Ministerul Reconstrucţiei, pas care i-a propulsat cariera şi afacerile. Compania sa a fost printre primele afaceri care au folosit forţă de muncă din rândul imigranţilor din Maroc, Algeria şi Portugalia. În 1959, a lansat Stim, o filială a Bouygues, dedicată dezvoltării imobiliare.

În 1982 a primit, din partea publicaţiei franceze Le Nouvel Économiste, titlul de managerul anului. În 1989, antreprenorul a cedat frâiele businessului fiului său, Martin, păstrând însă funcţia de director al companiei. Un an mai târziu a fondat o nouă afacere, Ciby 2000, o companie de producţie de film, alături de Martin. Portofoliul firmei a inclus producţii cunoscute precum Pianul, Pisica albă, pisica neagră sau Twin Peaks.

Ofertă de jumătate de milion de franci

Antreprenorul a murit la vârsta de 70 de ani, în urma unui infarct, pe 25 iulie 1993. Regizorul italian Bernardo Bertolucci a lansat, în memoria sa, producţia Micul Buddha.

După moartea fondatorului, Paramount a făcut o ofertă de 500 de milioane de franci pentru a cumpăra casa de producţie, ofertă pe care văduva lui Bouygues a refuzat-o. Ciby 2000 s-a divizat ulterior în mai multe entităţi.

În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, Bouygues SA a înregistrat venituri de peste 35 de miliarde de euro şi a funcţionat cu o echipă de circa 129.000 de angajaţi. Grupul este activ atât în domeniul construcţiilor şi al dezvoltării imobiliare cât şi în mass media, telecomunicaţii şi transporturi. În piaţa locală compania a avut, la nivelul anului 2020, o cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile.

#cinematografie #poveste #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.