Angela Bostan, Curtea de Apel, Chișinău: „Orice reformă a sistemului judecătoresc are nevoie de susținere din interior”

Nicio guvernare, din toate câte s-au perindat în Republica Moldova, nu s-a remarcat prin lipsa unor intenții declarate de a reforma în vreun fel justiția, de a redresa situația și de-a spulbera pronunțata nemulțumire din societate față de acest sector. Sinceritatea intențiilor, în acest sens, s-a amestecat până la urmă deseori cu resemnarea sau a fost înlocuită, în cel mai rău caz, cu interese obscure. Va fi altfel acum? Și ce-ar trebui să se facă ca deznodământul să fie altul decât cel obișnuit. Punctul de vedere al unei magistrate, Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău, relatată în cadrul unui interviu Europa Liberă.

„O intenție de reformare, de reformare obiectivă trebuie să aibă o susținere din interiorul sistemului și chiar, vreau să vă spun, o forță motrice din interiorul sistemului, care ar colabora cu puterea politică, pentru ca această reformă să fie într-adevăr una efectivă, să fie una care răspunde soluționării acelor probleme din interiorul justiției. Pentru că de ce este necesară colaborarea pe această dimensiune?

Nimeni decât membrii sau participanții, sau actorii sistemului judecătoresc nu cunosc acele probleme în cel mai obiectiv mod. Politicul, de regulă, aceste probleme le vede sub prisma orientării politicii pe care o promovează. Nu întotdeauna aceasta este una obiectivă și nu întotdeauna este una îndreptată într-adevăr spre a eficientiza justiția, deseori intenția politicului este pentru a subordona, într-un fel sau altul, justiția unor anumite criterii sau voințe ale sale.”, declară Angela Bostan.

Magistrata a declarat că „în interiorul sistemului sunt într-adevăr oameni care și-au găsit confortul și, evident, aceștia nu ar vrea să deroge de pe aceste poziții confortabile. Altă aripă în sistem, aripa tânără este acea care, într-un fel sau altul, nici nu s-ar teme de unele reforme, doar cu condiția că aceste reforme ar ridica imaginea, ar ridica eficiența justiției și, nu în ultimul rând, ar acorda și anumite garanții sociale necesare justiției.”

Interviul integral îl puteți citi pe Europa Liberă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.