Cum programele spion au permis guvernelor să monitorizeze discuțiile private

Industria de supraveghere, în plină expansiune, a permis guvernelor să meargă peste statul de drept și să monitorizeze comunicările private la discreția lor, potrivit freedomhouse.org.

Astfel, 45 de țări sunt suspectate că au acces la programe spyware și tehnologii de extracție, achiziționate de la companii private.

De exemplu, Mexic de când a încheiat un contract de 32 de milioane cu grupul NSO din Israel, în 2014, guvernul a devenit unul dintre cei mai mari abuzatori din lume, care utilizează programe spion pegas.

În Ungaria prin intermediul programelor spion pegas au fost compromise telefoanele a doi jurnaliști, care au investigat corupția guvernanților.

Myanmar a utilizat tehnologia achiziționată din Israel, SUA și Suedia pentru a accesa datele de pe dispozitivele celor care au participat din februarie 2021.

Maroc este suspectat că a achiziționat tehnică cu programe spion din Germania, Israel și grupul NSO.

În anul 2019 forțele de securitate nigeriene au utilizat metode comerciale de extracție a datelor pentru a identifica sursele jurnaliștilor, care au scris despre operațiunile militare.

În India programele spion Net Wire și Pegasus au fost implementate pentru a urmări activitatea jurnaliștilor, activiștilor și persoanelor din opoziție.

#programe spion #monitorizare #guverne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.