Pandora Papers: Bogăția și relațiile secrete ale liderilor mondiali, dezvăluite. Legătura lui Putin cu Monaco

Bogăția secretă și relațiile dintre liderii mondiali, politicieni și miliardari au fost expuse într-una dintre cele mai mari scurgeri de documente financiare. În investigația jurnalistică apar numele mai multor lideri mondiali printre care Vladimir Putin și Tony Blair.

Aproximativ 35 de lideri actuali și foști și peste 300 de oficiali publici sunt incluși în dosarele companiilor offshore, denumite Pandora Papers, scrie BBC, care este parte a investigației.

Ei dezvăluie că regele Iordaniei a strâns în secret 70 de milioane de lire sterline din proprietatea Regatului Unit și SUA. De asemenea, se arată cum fostul premier britanic Tony Blair și soția sa au economisit 312.000 de lire sterline de taxă de timbru atunci când au cumpărat un birou din Londra. Cuplul a cumpărat o firmă offshore care deținea clădirea.

Scurgerea leagă, de asemenea, președintele rus Vladimir Putin de activele secrete din Monaco și arată că premierul ceh Andrej Babis – care se confruntă cu alegeri la sfârșitul acestei săptămâni – nu a declarat că o companie de investiții offshore a achiziționat două vile pentru 12 milioane de lire sterline în sudul Franței.

Foto: BBC

Este cea mai recentă într-o serie de scurgeri din ultimii șapte ani, după Fișierele FinCen, Paradise Papers, Panama Papers și LuxLeaks.

Examinarea dosarelor este cea mai mare organizată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), la care au participat peste 650 de reporteri.

BBC Panorama într-o investigație comună cu The Guardian și ceilalți parteneri mass-media au avut acces la aproape 12 milioane de documente și dosare de la 14 companii de servicii financiare din țări precum Insulele Virgine Britanice, Panama, Belize, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Singapore și Elveţia.

Unele cifre se confruntă cu acuzații de corupție, spălare de bani și evaziune fiscală globală.

Dar una dintre cele mai mari dezvăluiri este modul în care oamenii proeminenți și bogați au înființat în mod legal companii pentru a cumpăra în secret proprietăți în Marea Britanie.

Documentele relevă proprietarii unora dintre cele 95.000 de firme offshore din spatele achizițiilor.

Foto: BBC

Acesta evidențiază eșecul guvernului britanic de a introduce un registru al proprietarilor de proprietăți offshore, în ciuda promisiunilor repetate de a face acest lucru, pe fondul îngrijorărilor, unii cumpărători de proprietăți ar putea ascunde activități de spălare a banilor.

Președintele azer Ilham Aliyev și familia sa, care au fost acuzați că și-au jefuit propria țară, sunt un exemplu. Ancheta a constatat că Aliyev și apropiații săi au fost implicați în secret în tranzacții imobiliare în Marea Britanie în valoare de peste 400 de milioane de lire sterline.

Foto: BBC

Dezvăluirile s-ar putea dovedi jenante pentru guvernul britanic, deoarece Aliyev-urile par să fi obținut un profit de 31 de milioane de lire sterline după ce și-au vândut una dintre proprietățile lor din Londra către Crown Estate – imperiul proprietății reginei, administrat de Trezorerie și care strânge bani pentru națiune.

Multe dintre tranzacțiile din documente nu implică nicio eroare legală.

Documentele Pandora reprezintă o scurgere de aproape 12 milioane de documente și dosare care expun bogăția secretă și relațiile dintre liderii mondiali, politicienii și miliardarii. Datele au fost obținute de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație din Washington DC și au condus la una dintre cele mai mari investigații mondiale. Peste 600 de jurnaliști din 117 țări s-au uitat la averile ascunse ale unora dintre cei mai puternici oameni de pe planetă. BBC Panorama și The Guardian au condus ancheta în Marea Britanie.

Foto: BBC

Foto: BBC

Foto: BBC

Foto: BBC

#Pandora Papers #scurgeri de documente #spalare de bani #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.