Pandora Papers: Bogăția și relațiile secrete ale liderilor mondiali, dezvăluite. Legătura lui Putin cu Monaco

Bogăția secretă și relațiile dintre liderii mondiali, politicieni și miliardari au fost expuse într-una dintre cele mai mari scurgeri de documente financiare. În investigația jurnalistică apar numele mai multor lideri mondiali printre care Vladimir Putin și Tony Blair.

Aproximativ 35 de lideri actuali și foști și peste 300 de oficiali publici sunt incluși în dosarele companiilor offshore, denumite Pandora Papers, scrie BBC, care este parte a investigației.

Ei dezvăluie că regele Iordaniei a strâns în secret 70 de milioane de lire sterline din proprietatea Regatului Unit și SUA. De asemenea, se arată cum fostul premier britanic Tony Blair și soția sa au economisit 312.000 de lire sterline de taxă de timbru atunci când au cumpărat un birou din Londra. Cuplul a cumpărat o firmă offshore care deținea clădirea.

Scurgerea leagă, de asemenea, președintele rus Vladimir Putin de activele secrete din Monaco și arată că premierul ceh Andrej Babis – care se confruntă cu alegeri la sfârșitul acestei săptămâni – nu a declarat că o companie de investiții offshore a achiziționat două vile pentru 12 milioane de lire sterline în sudul Franței.

Foto: BBC

Este cea mai recentă într-o serie de scurgeri din ultimii șapte ani, după Fișierele FinCen, Paradise Papers, Panama Papers și LuxLeaks.

Examinarea dosarelor este cea mai mare organizată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), la care au participat peste 650 de reporteri.

BBC Panorama într-o investigație comună cu The Guardian și ceilalți parteneri mass-media au avut acces la aproape 12 milioane de documente și dosare de la 14 companii de servicii financiare din țări precum Insulele Virgine Britanice, Panama, Belize, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Singapore și Elveţia.

Unele cifre se confruntă cu acuzații de corupție, spălare de bani și evaziune fiscală globală.

Dar una dintre cele mai mari dezvăluiri este modul în care oamenii proeminenți și bogați au înființat în mod legal companii pentru a cumpăra în secret proprietăți în Marea Britanie.

Documentele relevă proprietarii unora dintre cele 95.000 de firme offshore din spatele achizițiilor.

Foto: BBC

Acesta evidențiază eșecul guvernului britanic de a introduce un registru al proprietarilor de proprietăți offshore, în ciuda promisiunilor repetate de a face acest lucru, pe fondul îngrijorărilor, unii cumpărători de proprietăți ar putea ascunde activități de spălare a banilor.

Președintele azer Ilham Aliyev și familia sa, care au fost acuzați că și-au jefuit propria țară, sunt un exemplu. Ancheta a constatat că Aliyev și apropiații săi au fost implicați în secret în tranzacții imobiliare în Marea Britanie în valoare de peste 400 de milioane de lire sterline.

Foto: BBC

Dezvăluirile s-ar putea dovedi jenante pentru guvernul britanic, deoarece Aliyev-urile par să fi obținut un profit de 31 de milioane de lire sterline după ce și-au vândut una dintre proprietățile lor din Londra către Crown Estate – imperiul proprietății reginei, administrat de Trezorerie și care strânge bani pentru națiune.

Multe dintre tranzacțiile din documente nu implică nicio eroare legală.

Documentele Pandora reprezintă o scurgere de aproape 12 milioane de documente și dosare care expun bogăția secretă și relațiile dintre liderii mondiali, politicienii și miliardarii. Datele au fost obținute de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație din Washington DC și au condus la una dintre cele mai mari investigații mondiale. Peste 600 de jurnaliști din 117 țări s-au uitat la averile ascunse ale unora dintre cei mai puternici oameni de pe planetă. BBC Panorama și The Guardian au condus ancheta în Marea Britanie.

Foto: BBC

Foto: BBC

Foto: BBC

Foto: BBC

#Pandora Papers #scurgeri de documente #spalare de bani #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.