Expert: Ponderea vinurilor în totalul exporturilor Republicii Moldova a scăzut de cinci ori în perioada independenței

04 Oct. 2021, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
04 Oct. 2021, 10:04 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”,  Veaceslav Ioniță a realizat o analiză mai amplă a sectorului vitivinicol din Republica Moldova. În viziunea acestuia, această industrie a trecut printr-o dramă de nedescris și avut parte de lovituri dure, care au dus-o aproape de colaps.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, recordul de export al vinurilor, pe care l-a avut vreodată, a fost în 2005, de 280 de milioane de dolari, iar cele două drame ale sectorului au fost înregistrate ulterior, în contextul embargourilor rusești din 2006 și 2013. În urma restricțiilor pe piața rusă, impuse în 2006, exportul moldovenesc de vinuri s-a prăbușit puternic în 2006 și 2007, până la 100 de milioane de dolari. Ulterior, a început să-și revină sectorul, din contul diversificării pieței, și a ajuns la 150 de milioane de dolari în 2013. Apoi, a urmat cel de-al doilea embargou, în 2013, când exportul de vinuri a mai căzut o dată.

„Republica Moldova în acest an are o ușoară creștere, comparativ cu anul trecut. Ne-am plafonat aproape la cifra de 140 de milioane de dolari, exporturi anuale. De două ori mai puțin decât am avut în 2005. Creșterea din acest an este de fapt o recuperare. Anul trecut a fost înregistrată o ușoară scădere, anul acesta înregistrăm o ușoară creștere”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai declarat că în 2003-2004, exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă era de 80%. Acum este de doar 8%. În anii 2000-2001, când contextul internațional era favorabil pentru Federația Rusă, iar populației ruse i-a crescut brusc veniturile, oamenilor le-a crescut interesul față de vin. Atunci companiile rusești au venit în Republica Moldova, deoarece aveau piață de desfacere, dar le lipsea capacități de producție, și de fapt în Republica Moldova ramura vinicolă până în 2005 s-a dezvoltat în mare parte datorită cererii mari de vin în Federația Rusă și astfel 80% din vinurile noastre mergeau către Federația Rusă. Apoi, a venit primul embargou. Căderea a fost dramatică timp de doi ani. Din 2008 și până în 2013, s-a recuperat exportul, însă la un nivel destul de scăzut. Ulterior, a venit embargoul din 2013. Astfel, din 2014 și până în prezent, practic exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă oscilează la nivelul de 10 milioane de dolari sau 8% din totalul exporturilor.

Economistul a mai afirmat că prăbușirea în urma primului embargou era să fie cu mult mai mare dacă nu venea în ajutor România, care în 2006 și-a crescut consumul de vinuri moldovenești de 15 ori. România până în 2006 nu importa absolut deloc vin din Republica Moldova. Volumul de export către România în 2005 era de doar 1,5 milioane de dolari. În 2006, brusc România a importat din Republica Moldova vinuri la nivel de 24 de milioane de dolari. A doua țară a fot Ucraina, care în 2006 a procurat de două ori mai multe vinuri din Republica Moldova, decât o făcea tradițional. Dacă în 2005 Ucraina procura vinuri moldovenești de 14,8 milioane de dolari, în 2006 a fost de 31 de milioane de dolari.

Analistul economic susține că vinul, care este o emblemă a Republicii Moldova, din păcate și-a pierdut din importanța pe care a avut-o cândva în economia națională. În perioada 2001-2005, vinurile au reprezentat 26% din toate exporturile moldovenești. Fiecare al patrulea dolar câștigat a fost din exportul de vinuri. După primul embargou, a scăzut până la 10% din totalul exporturilor, iar în prezent este de doar 5%.

„Ponderea vinurilor în totalul exporturilor Republicii Moldova a scăzut de cinci ori”, a spus analistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2005 Republica Moldova deține la nivel global o cotă de 1,28% din piața vinurilor și era pe locul 12. În 2019, cota Republicii Moldova a scăzut la 0,37% și am ajuns pe locul 18.

„Noi, din păcate, din grupul care crește am trecut în grupul țărilor care stagnează”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre prețul vinului, expertul a menționat că în perioada 2000-2006, Republica Moldova vindea în mediu un litru de vin cu 0,78 de dolari. Din 2007 și până în prezent, după ce și-a diversificat piața, îl vinde cu 32% mai scump sau cu 1,03 dolari litrul. „Noi am fost loviți de către Federația Rusă, ne-am diversificat piața și am intrat pe alte piețe și alte segmente unde prețul vinului este mai mare. Republica Moldova, comparativ cu statele care sunt primele zece cele mai mari producătoare de vinuri, are cel mai mic preț la vin. Cred ca una dintre strategiile noastre este să intrăm pe segmentul de 2-3 dolari pentru litru de vin”, a menționat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că până la embargourile rusești tot exportul moldovenesc de vinuri era orientat în mare parte către piața rusă, belarusă, ucraineană și kazahă, unde se exporta peste 95% din toate vinurile moldovenești. În 2021, afirmă economistul, situația este cu totul alta. Pe primul loc este Belarus, unde se exportă 21% din vinurile moldovenești, urmată de România cu 12%, Rusia cu 11,8%. Cehia – 8,5%, Polonia – 7,8%, China – 7,1%, Georgia – 5,3%, Ucraina 4,6%, Kazahstan – 3,5%, Marea Britanie – 2,6%, iar restul țărilor – 13,3%.

„Republica Moldova are mult de lucru pentru a recupera poziția ei globală și să intre pe segmentul prețurilor adecvate pentru un litru de vin. Trebuie să creștem încasările de valută de la exportul produsului pe care noi continuăm să-l numit produsul care este simbolul Republicii Moldova”, a conchis Veaceslav Ioniță.

 

Realitatea Live

07 Feb. 2023, 08:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
07 Feb. 2023, 08:37 // Actual //  Lupu Eduard

Luna trecută, când s-a aflat că executivul european urma să blocheze fondurile acordate în cadrul programului de schimb de studenți Erasmus+ și al programului de cercetare Horizon Europe pentru 21 de universități administrate de fonduri publice legate de Fidesz, panica miniștrilor ungari a devenit palpabilă.

Măsura a fost calificată drept „inacceptabilă și intolerabilă”, iar doi miniștri care reprezintă de obicei guvernul în disputa privind statul de drept au zburat imediat la Bruxelles pentru a discuta chestiunea, scrie Politico, citată de Rador.
Unul dintre ei, Tibor Navracsics, a afirmat că se așteaptă la o soluție rapidă, dar autoritățile europene s-au declarat rezervate, iar un purtător de cuvânt al guvernului ungar a avertizat că vor fi luate măsuri în justiție dacă problema nu se rezolvă curând.

Această reacție, dar și reacția presei ungare, atât cea proguvernamentală, cât și cea din opoziție, lasă de înțeles că aici e vorba de mult mai mult decât simpla blocare a banilor. În definitiv, cele 40 de milioane de euro pentru Erasmus sunt o sumă neglijabilă comparativ cu miliardele din fondul de coeziune care îi sunt refuzate pe moment Ungariei.

Mulți dintre opozanții lui Orbán acuză Fidesz că a constituit o cleptocrație, dar adevărul e că partidul are rădăcini culturale și intelectuale profunde, pe care dorește să le dezvolte. Controlul asupra diseminării cunoașterii și ideilor, precum și dirijarea dezbaterilor culturale sunt elemente fundamentale ale ecosistemului politic din Ungaria lui Orbán. Proiectul lui este unul care urmărește păstrarea puterii pe termen lung – și de aceea atacul la adresa influenței Fidesz asupra învățământului superior este atât de relevant.

Orbán e complet deschis în privința legăturii dintre cunoaștere și putere. Iar guvernul său influențează informațiile pe care cetățenii le recepționează zilnic prin intermediul presei, lucrând concomitent la crearea unui climat intelectual conservator general prin intermediul mediului universitar.

Vorbind la o reuniune a Conferinței Acțiunii Politice Conservatoare Americane (CPAC) de la Budapesta din 2022, Orbán a declarat că „trebuie să avem propria noastră presă”, a conservatorilor, pentru a „evidenția ideile nebunești ale stângii progresiste”. Într-o lume ideală, a afirmat el, politica și presa ar fi independente una de alta, dar cum stânga a încălcat deja această convenție, nu poate fi decât corect ca și conservatorii să procedeze la fel.

Motive similare justifică intervenția lui în mediul universitar, văzut adesea de către conservatori ca suferind de un dezechilibru instituțional în favoarea ideilor de stânga și progresiste. Fidesz promovează activ o cultură intelectuală conservatoare, inclusiv gânditori precum filozoful englez Roger Scruton – un favorit al lui Margaret Thatcher -, și atrăgând universitari cu mentalitate similară din întreaga lume.

Însă, în urma unui val de privatizare a universităților din ultimii ani, rolul politicienilor în întreținerea acestui mediu universitar a devenit tot mai evident. Foști și actuali miniștri Fidesz se află acum la conducerea unor „fonduri publice” care controlează unele dintre universitățile de seamă ale Ungariei – iar această supervizare politică evidentă e lucrul care a determinat UE să blocheze finanțarea.
Studenții universităților afectate sunt, pe bună dreptate, furioși.

Orbán a prezentat blocarea fondurilor drept o „răzbunare” a UE pe tineretul ungar, declarând că „Bruxelles-ul are o viziune despre viitor care se bate cap în cap cu ce gândesc ungurii”. Și, pentru a-și realiza viziunea, politicienii UE „vor o schimbare de guvern” la Budapesta, afirmă el.

Ministrul Gergely Gulyás a amenințat că guvernul ia în calcul o reclamație la Curtea de Justiție a UE, susținând că decizia Comisiei violează Articolul 13 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, care stipulează că „artele și cercetarea științifică nu vor fi supuse constrângerilor. Libertatea academică va fi respectată”.

Fundamentul juridic al blocării fondurilor, cuprins în mecanismul de condiționare a finanțării de respectarea statului de drept, este și el în discuție, unele voci argumentând că a-i opri pe studenții ungari să participe la Erasmus+ nu are nici un fel de relevanță în privința protejării intereselor financiare ale UE, chiar și dacă acei studenți frecventează universități aflate sub influența Fidesz. Și unii politicieni ungari din opoziție s-au declarat îngrijorați că măsura Comisiei îi va afecta mai degrabă pe studenți decât regimul Orbán.

Însă reacția guvernului ungar demonstrează că lucrurile stau invers. Iar dacă Bruxelles-ul va rămâne ferm, atacul la mediul universitar ungar ar putea să-i aplice într-adevăr o lovitură proiectului conservator al lui Orbán.
Ar fi greșit, firește, să se afirme că universitățile controlate de fonduri publice ungare se dedau la orice fel de îndoctrinare ideologică pro-Fidesz. Dar, chiar și așa, ele au un rol vital în influențarea subtilă a mediului universitar, contribuind la menținerea controlului partidului asupra puterii.
Accentul pus de Fidesz pe deținerea „propriilor sale” organe de presă și instituții academice funcționează precum o garanție împotriva așa-zisei capturări a instituțiilor de către stânga politică în alte țări occidentale. După cum afirmă „Prima Lege a lui O’Sullivan” [jurnalist britanic conservator – n.trad.], „toate organizațiile care nu sunt efectiv de dreapta vor deveni în timp de stânga”.

În acest context, categoria intelectualilor conservatori e văzută de Orbán ca având o importanță fundamentală și necesitând – la fel precum conceptele tradiționale creștine despre familie și genuri – protecție împotriva progresiștilor.

Din această atitudine derivă o viziune unică în privința altei maxime faimoase – „politica e în aval de cultură” -, anume că o cultură intelectuală conservatoare înfloritoare e o parte esențială a ecosistemului cunoașterii care face posibilă guvernarea Fidesz.

Se poate argumenta că această relație dintre stat și mediul universitar – și dintre politicieni și intelectuali – e lucrul care-l deosebește cu adevărat pe Orbán de ceilalți lideri „populiști” din Europa. Orbán nu e un cameleon politic, iar robustețea aparte de care dă dovadă Fidesz provine din faptul că stilul lui de guvernare are un puternic substrat intelectual. În consecință, tăierea finanțării internaționale pentru mediul universitar ungar ar putea lovi Fidesz mult mai tare decât realizează mulți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău