Antreprenor în pandemie: Milioane şi-au transformat pasiunile în mici afaceri de la zero, la care lucrează după program

Milioane de americani au pornit afaceri de la zero în 2020, întrucât contextul pandemiei i-a determinat să-și transforme hobby-urile în business, potrivit FT.

Publicaţia americană dă exemplul unei tinere de 27 de ani din San Diego, California, care lucrează în domeniul sănătăţii. Ea a început o mică afacere cu lumânări parfumate, iniţial din dorinţa de a le da cadouri de Crăciun prietenilor şi membrilor familiei. A realizat în scurt timp că evoluţia rapidă a comerţului online şi întoarcerea oamenilor către comunităţile locale generează o oportunitate de business fără precedent.

Ea este doar un exemplu, întrucât peste 4,4 milioane de afaceri noi s-au înfiinţat în SUA din martie anul trecut şi până acum, conform biroului american de statistică. Evoluţia depăşeşte semnificativ numărul înregistrat în mod obişnuit în cadrul recesiunilor – când afaceri mai vechi se închid şi mulţi oameni rămân fără loc de muncă.

„Ceea ce vedem este o tedinţă contra-ciclică a liber profesioniştilor şi antreprenorilor, în timpul recesiunilor adânci. (…) Oamenii nu mai pot găsi un loc de muncă aşa că încearcă pe cont propriu. Ce este neobişnuit legat de situaţia actuală ţine de magnitudinea fenomenului, nu de direcţie”, a explicat John Haltiwanger, profesor de economie în cadrul Universităţii din Maryland, citează Ziarul Financiar.

Tendinţa începută în primele zile ale pandemiei de Covid-19 se menţine şi în 2021. Doar în luna ianuarie, americanii au înfiinţat circa 500.000 de businessuri noi.

„Comunitatea economică a subestimat rezilienţa indivizilor din clasa muncitoare”, a explicat Swati Bhatt, profesor de economie în cadrul Universităţii Princeton

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La aproximativ 37 de kilometri de Chișinău, în satul Donici din raionul Orhei, se află unul dintre cele mai importante muzee memoriale din Republica Moldova – Casa-muzeu „Alexandru Donici”. Aici s-a născut poetul și fabulistul basarabean Alecu Donici, unul dintre cei mai cunoscuți autori ai secolului al XIX-lea.

Conacul familiei Donici a fost construit în anul 1765 și a aparținut unei vechi familii de boieri din zonă. În această casă și-a petrecut copilăria Alexandru Donici, autorul unor fabule devenite clasice în literatura română. De-a lungul timpului, clădirea a avut mai multe destinații. În perioada sovietică, aici a funcționat o școală, iar abia în anul 1977 casa a fost transformată în muzeu memorial.

Clădirea este amplasată în mijlocul unui mic parc și face parte dintr-un complex muzeal mai amplu. În curtea casei se află bustul lui Alexandru Donici, instalat aici în 1969, iar în apropiere pot fi văzute biserica familiei Donici, cavoul unde sunt înmormântați mai mulți membri ai familiei și izvorul „Stânca”, amenajat la începutul secolului al XIX-lea de părinții fabulistului.

Interiorul casei păstrează atmosfera epocii în care a trăit scriitorul. Conacul are o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați și opt camere, dintre care patru sunt amenajate ca săli expoziționale. „Casa mare” este decorată cu obiecte specifice secolului al XIX-lea: covoare basarabene, mobilier de epocă, sfeșnice din argint, un bufet și o masă extensibilă cu scaune. Tavanul este ornamentat cu motive florale, iar în încăpere se află și o pianină, care amintește de atmosfera caselor boierești de altădată.

O altă încăpere este cabinetul de lucru al fabulistului. Aici pot fi văzute biroul de scris, biblioteca cu volume din secolul al XIX-lea, un ceas de epocă și obiecte care recreează spațiul în care ar fi putut lucra scriitorul.

În muzeu sunt expuse și documente, publicații vechi, fotografii și obiecte de uz casnic care ilustrează viața familiei Donici. Dintre toate obiectele personale ale fabulistului s-a păstrat până astăzi doar unul singur – o armă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Complexul muzeal include și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită de familia Donici. Prima biserică din lemn a fost ridicată în anul 1820 de părinții scriitorului, Dimitrie și Elena Donici. În anii 1875-1876, aceasta a fost înlocuită cu o biserică din piatră, construită cu sprijinul fratelui fabulistului, Andrei Donici, și al fiului acestuia, Nicolae.

În perioada sovietică, biserica a fost închisă și transformată în depozit de cereale. Abia după anul 1992 lăcașul de cult a fost redeschis și restaurat, iar astăzi face parte din complexul muzeistic dedicat familiei Donici.

Astăzi, Casa-muzeu „Alexandru Donici” este unul dintre locurile unde vizitatorii pot descoperi nu doar viața fabulistului basarabean, ci și povestea unei familii boierești și a unei epoci în care literatura, cultura și viața rurală erau strâns legate.