Insula care agită spiritele între francezi și britanici. Cum a stricat Brexitul o prietenie de durată între pescari

01 Nov. 2021, 17:48
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Nov. 2021, 17:48 // Actual //  MD Bani

O dispută încrâncenată se poartă în Canalul Mânecii, între Marea Britanie şi Franţa. Subiectul conflictului? Peştele. Tradiţional, francezii aveau acces liber la zonele de pescuit de aici. Dar după Brexit, s-au înfuriat când au aflat că trebuie să solicite licenţe speciale pentru a putea pescui în continuare. Mare parte a nemulţumirilor sunt legate de Insula Jersey. Aparţine Coroanei britanice, dar e situată la doar 20 de kilometri de coasta Normandiei. Laurent Navet trăiește aici și la fel ca mulţi alţii, şi el se teme că lucrurile s-ar putea înrăutăţi, iar asta i-ar afecta viața de zi cu zi, scrie money.ro.

E ora 5:00 dimineața. Pescarul francez Laurent Navet se pregătește să iasă în larg. De peste 20 de ani pescuiește în largul Jersey, una dintre insulele din Canalul Mânecii. El spune că totul ar fi fost grozav, dacă nu ar fi fost Brexitul.

„Pescuiesc în special homar. Dacă nu mai pot intra în apele britanice, voi pierde cel puțin 70% din venituri”, spune Laurent Navet.

Una dintre cele două bărci pe care le deține nu mai poate intra în apele britanice, care se extind până la câțiva kilometri de țărmul francez. A fost șocat când a aflat acest lucru.

„Nu am avut niciodată probleme înainte. Nu știm de ce s-a schimbat totul de la o zi la alta. Nu există niciun motiv întemeiat. Poate vor să își protejeze resursele din Jersey, dar ei nu pescuiesc mult. Noi pescuim acolo de zeci de ani. Nu am avut niciodată probleme. Și nu înțelegem ce s-a întâmplat”, spune Laurent Navet.

Strângerea de mână, înlocuită cu proceduri birocratice complicate

Franța obișnuia să negocieze direct cu cei din Jersey, care are un statut special în relația cu Marea Britanie. Pescarii de pe ambele țărmuri se cunosc personal, așa că stabileau totul printr-o strângere de mână. Acum, după Brexit, totul e mai complicat. Pescarii francezi trebuie să solicite o licență oficială pentru navele lor, iar Asociația Pescarilor spune că este o procedură birocratică și care consumă mult timp.

„Ei trimit informațiile la Paris, care apoi ajung la Bruxelles pentru aprobare. Apoi sunt trimise la Londra, apoi la Jersey, care trebuie să aprobe licențele încă o dată”, explică Lucile Aumont, oficial al Asociației Pescarilor din Normandia.

Procedura nu a funcționat pentru Laurent Navet. Deci nu mai poate pescui aici.

„Suntem în largul Jersey. Sunt o mulțime de stânci și pietre acolo. Acolo găsești homari”, arată pescarul.

E locul în care obișnuia să pescuiască cu vechiul său vas. Dar acum trebuie să întoarcă din drum ambarcațiunea cea nouă. Proprietarii pot obține licență pentru bărcile lor doar dacă pot dovedi că le-au folosit deja pentru a pescui aici și înainte de Brexit. Laurent Navet și-a cumpărat a doua barcă prea târziu. Nu se aștepta la o astfel de măsură.

Dar chiar și celor care au bărci mai vechi le este greu să furnizeze dovezile necesare. Traseele ambarcațiunilor mici nu sunt înregistrate automat, așa că e greu să obții documente.

Sfârșitul unei vechi prietenii
Momentan, administrația locală din Jersey a respins peste 70 de cereri, într-un limbaj birocratic.

„Suntem pregătiți și sper că săptămâna viitoare vom putea continua dialogul, astfel încât fiecare ambarcațiune din Uniunea Europeană care îndeplinește criteriile acordului comercial și de cooperare, și care vrea să intre în apele Jersey, să primească licența corespunzătoare”, declară Ian Gorst, „ministrul” pentru relații externe din Jersey

Cu alte cuvinte, fără documentele solicitate, nu se va acorda licență. Localnicii din Granville nu pot să creadă că vechea relație de prietenie s-a sfârșit.

„Nu este corect. Peștii nu stau într-un singur loc. Uneori sunt aici, alteori acolo. Marea ne aparține tuturor celor de aici, din Europa. Nu este corect că englezii au decis să-și însușească acest drept și creează un precedent periculos”, spune un pescar francez.

„Dacă pescarii noștri ar fi negociat cu pescarii din Jersey, am fi ajuns deja la un acord. Dar cu Brexitul și cu Uniunea Europeană, nimeni nu vrea să cedeze”, arată o localnică.

Un panou de electricitate ar putea provoca următorul conflict

Un mic panou de electricitate ar putea provoca următorul conflict. Alimentează Jersey cu electricitate de pe țărmul francez. Guvernul francez a amenințat că va întrerupe furnizarea de energie electrică dacă unele bărci de pescuit nu obțin licența.

Laurent Navet crede că astfel de amenințări vor înrăutăți lucrurile. El dorește o soluție pragmatică pentru a-și putea salva afacerea din care trăiește. E dezamăgit de captura de azi.

„Doar 15 kilograme pentru azi. Ar fi trebuit să fie 50. Nu voi putea continua așa”, se gândește bărbatul.

El, unul, ar prefera să uite de Brexit și să reînvie vechea prietenie cu Jersey.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.