Gavrilița, în vizită la fabrica „Incomlac”, cel mai mare producător de lactate din țară. Planuri de viitor și realizări

În cadrul vizitei de lucru în municipiul Bălți, prim-ministra Natalia Gavrilița a mers la fabrica „Incomlac”, care este cel mare producător de lactate din Republica Moldova. Întreprinderea, cu 930 de angajați, prelucrează peste 45 mii de tone de lapte anual și fabrică peste 100 de tipuri de produse.

Astfel, Natalia Gavrilița a vizitat secțiile de producere a laptelui și untului și a discutat cu administratorul fabricii despre planurile de viitor a întreprinderii și succesele înregistrate până în prezent. Fabrica este în continuă dezvoltare – o parte din venituri sunt reinvestite în modernizarea halelor de producere. La momentul actual, în procesul de renovare se află secția de producere a înghețatei.

Premierul a încurajat producătorul să-și extindă afacerea, precizând că acțiunile Executivului vor fi orientate și în continuare spre deschiderea unor noi piețe de desfacere.

„În cadrul vizitei de săptămâna trecută la Bruxelles, am salutat decizia Comisiei Europene de aplicare a principiului de listare prealabilă a unităților comerciale din sectorul lactatelor al Republicii Moldova în sistemul de certificare sanitară și fitosanitară al UE. Astfel, exportul de produse lactate care corespund cu cerințele europene poate să înceapă de îndată ce va avea loc evaluarea unităților comerciale de către autoritățile europene”, a spus premierul.

#fabrica de lactate #incomlac #balti #producator #cel mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.