Gavrilița, în vizită la fabrica „Incomlac”, cel mai mare producător de lactate din țară. Planuri de viitor și realizări

În cadrul vizitei de lucru în municipiul Bălți, prim-ministra Natalia Gavrilița a mers la fabrica „Incomlac”, care este cel mare producător de lactate din Republica Moldova. Întreprinderea, cu 930 de angajați, prelucrează peste 45 mii de tone de lapte anual și fabrică peste 100 de tipuri de produse.

Astfel, Natalia Gavrilița a vizitat secțiile de producere a laptelui și untului și a discutat cu administratorul fabricii despre planurile de viitor a întreprinderii și succesele înregistrate până în prezent. Fabrica este în continuă dezvoltare – o parte din venituri sunt reinvestite în modernizarea halelor de producere. La momentul actual, în procesul de renovare se află secția de producere a înghețatei.

Premierul a încurajat producătorul să-și extindă afacerea, precizând că acțiunile Executivului vor fi orientate și în continuare spre deschiderea unor noi piețe de desfacere.

„În cadrul vizitei de săptămâna trecută la Bruxelles, am salutat decizia Comisiei Europene de aplicare a principiului de listare prealabilă a unităților comerciale din sectorul lactatelor al Republicii Moldova în sistemul de certificare sanitară și fitosanitară al UE. Astfel, exportul de produse lactate care corespund cu cerințele europene poate să înceapă de îndată ce va avea loc evaluarea unităților comerciale de către autoritățile europene”, a spus premierul.

#fabrica de lactate #incomlac #balti #producator #cel mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.