Politica bugetar-fiscală pentru anul 2022 propusă spre consultări. Ce scutiri se vor majora

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează propunerile de politici bugetar-fiscale pentru anul 2022.

Astfel, potrivit legii este propusă majorarea scutirii:

– personale de la 25200 lei până la 27 000 lei;

– stabilite în alin.2) art.33 din CF – de la 30000 lei până la 31000 lei;

– pentru soții/soțiile persoanelor indicate în alin.2) art.33 – de la 18900 lei până la 19800 lei;

– pentru persoanele întreținute – de la 4500 lei până la 9000 lei.

Extinderea listei veniturilor neimpozabile (art.20 din CF) cu:

– plăţile suportate de angajator pentru vaccinarea salariaților împotriva SARS-CoV-2” ;

– venitul din anularea sau recuperarea cheltuielilor, veniturile din reducerea sau anulare provizioanelor, pentru care nu s-a acordat deduceri în scopuri fiscale.

Scutirea de impozit pe venit sursele financiare ale administraţiei parcului pentru tehnologia informației prevăzute la art.6 alin.(3) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

Modificări la capitolul taxelor locale

Excluderea taxei pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă în mărime de 2,5 % din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii.

Extinderea până la 1 ianuarie 2024,prin derogare de la prevederile CF, a aplicării impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare reglemente conform prevederilor alin.(4)-(11) din art.4 şi ale anexelor nr.1 şi nr.2 la Legea nr.1056/2000.

Alocarea integrală a încasărilor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întîi conform mecanismului actual de calculare a transferurilor cu destinație specială pentru infrastructura drumurilor publice locale

Politica fiscală și vamală, ca parte componentă a politicii economice a statului, reprezintă un instrument care are impact asupra orientării proceselor economice, în contextul în care generează influențe atât asupra mediului de afaceri, societății civile, cît asupra sustenabilității parametrilor bugetari. Respectiv, politica fiscală și vamală, prin esența sa, include un sistem de norme juridice, de măsuri și instrumente elaborate și promovate pentru ca să asigure acumularea veniturilor la bugetul public național care sunt indispensabile pentru satisfacerea necesităților publice pe toate sectoarele, precum și să contribuie la dezvoltarea durabilă a economiei naționale”, potrivit Ministerului Finanțelor.

În același timp, autoritatea susține că măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2022 au drept scop consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă, soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente.

#Ministerrul Finanațelor #propuneri #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.