Prețuri uriașe. Cafeaua arabica este tot mai SCUMPĂ

19 Nov. 2021, 04:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Nov. 2021, 04:11 // Actual //  bani.md

Miercuri, la Bursa de la New York, preţurile pentru contractele cu livrare în luna martie au crescut cu 4,6%, până la 2,3475 dolari pentru o livră (0,45 kilograme), cel mai ridicat preţ înregistrat după luna ianuarie 2012. Este vorba de un preţ aproape dublu faţă de cel înregistrat în urmă cu un an. În plus, scumpirea cafelei arabica, folosită de marile lanţuri de cafenele precum Starbucks Corp., stimulează presiunile inflaţioniste de-a lungul multor sectoare ale economiei.

„Tensiunile de-a lungul lanţului de aprovizionare sunt la un nivel fără precedent. Nu ne-am confruntat niciodată cu atât de mulţi factori negativi simultan. Situaţia se transformă rapid într-o criză”, spune Judy Ganes, preşedintele firmei J. Ganes Consulting. Potrivit acestuia, zonele cultivate cu cafea din Brazilia, care în acest an au fost lovite de secetă şi îngheţ, vor avea randamente sub medie şi în 2022 iar Brazilia nu are suficiente stocuri pentru a acoperi diferenţa. În aceste condiţii, preţurile ar putea ajunge în curând la 2,70 şi chiar 2,80 dolari pentru o livră de cafea arabica.

Preţurile locale în Brazilia şi Columbia au ajuns deja la un nivel record. În ambele ţări există îngrijorări că vor apărea şi mai multe cazuri în care fermieri se declară în „default” (-incapacitate de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale-nr.) după ce au încheiat contracte de livrare forward la preţuri mult mai mici decât cele înregistrate în prezent.

03 Sept. 2026, 09:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Sept. 2026, 09:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai multe primării din raionul Anenii Noi își mențin poziția împotriva amplasării Centrului Regional de Management al Deșeurilor în zona Șerpeni și cer evaluarea transparentă a alternativelor și consultarea comunităților înainte de luarea unei decizii finale. Reprezentanții autorităților locale susțin că nu se opun reformei în domeniul gestionării deșeurilor și construirii unei infrastructuri moderne, dar sunt îngrijorați de impactul pe care proiectul l-ar putea avea asupra comunităților și mediului, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele raionului Anenii Noi, Alexandru Moisei, a declarat că poziția exprimată la conferință nu reprezintă o opinie personală, ci una asumată de autoritățile locale. Potrivit acestuia, pe 17 iunie, Consiliul Raional Anenii Noi a adoptat o decizie prin care și-a exprimat dezacordul față de amplasarea infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor pe teritoriul raionului. Ulterior, pe 19 august, 22 de primari au semnat o rezoluție comună prin care au solicitat analizarea transparentă a tuturor alternativelor de amplasare.

Reprezentanții administrației locale susțin că raionul suportă deja o presiune ecologică semnificativă, inclusiv prin existența infrastructurii de gestionare a deșeurilor de la Țânțăreni. Primarii au cerut o evaluare obiectivă și completă a tuturor terenurilor disponibile, luând în calcul impactul asupra mediului, sănătății și condițiilor de trai.

În cadrul conferinței, primarul comunei Botnăreşti, Victor Gori a declarat că autoritățile locale nu se opun reformei sistemului de gestionare a deșeurilor și nici infrastructurii moderne, însă consideră necesare transparența și consultările publice. Primarul comunei Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat problemele de mediu existente în raion, iar o locuitoare din Speia a spus că mai multe familii din localitate se opun proiectului, invocând îngrijorări privind viitorul copiilor și calitatea mediului.

Într-o reacție pentru IPN, serviciul de presă al Ministerului Mediului precizează că la Șerpeni este planificat un centru regional modern de management al deșeurilor, nu o simplă „gunoiște”. Terenul se află în extravilan, aparține Agenției Proprietății Publice și este situat la circa 6 km de Șerpeni și 4 km de Speia, iar accesul nu va traversa localitățile. Centrul va include sisteme de impermeabilizare, captare a gazului și tratare a levigatului. Proiectul, finanțat de BERD și BEI, se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, urmând să fie organizate studiile și consultările publice înaintea unei decizii finale. Proiectul face parte din planul de creare a șase centre regionale de management al deșeurilor în Republica Moldova, mai precizează sursa.