Parlamentul a numit un nou director la „Teleradio-Moldova”. E jurnalist și a încercat postura de politician

03 Dec. 2021, 12:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Dec. 2021, 12:41 // Actual //  MD Bani

Jurnalistul Vlad Ţurcanu a fost numit director general al Companiei „Teleradio-Moldova”, de către Parlament pentru o perioadă de 7 ani. Decizia a fost aprobată de majoritatea deputaților prezenți la ședința plenară de astăzi, 3 decembrie, scrie Realitatea.md.

Amintim pentru candidatura lui Vlad Țurcanu au votat şase din cei şapte membri ai Consiliului de supraveghere şi dezvoltare al TRM. Candidatura lui Vlad Ţurcanu a fost propusă de către Arcadie Gherasim, preşedintele Consiliului de Supraveghere.

Vlad Ţurcanu este jurnalist şi specialist în comunicare, cu o experienţă de muncă în ambele domenii de peste 20 de ani. În perioada 2012-2016 a fost consilier şi purtător de cuvânt al preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Anterior, a fost jurnalist la Radio Moldova, TV Moldova 1, Radio Europa Liberă, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Vlad Ţurcanu este licenţiat în Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării la Universitatea de Stat din Moldova.

Noul director al TRM a încercat să se lanseze și în politică în ultimii ani. Acesta a fost președinte al Partidului Popular Românesc. Ulterior, a părăsit partidul și șefia acestuia și s-a alăturat la Partidul Unității Naționale, ocupând funcția de prim-vicepreședinte al acestuia. La scurt timp, Vlad Țurcanu, a părăsit și acest partid și s-a retras din politică.

Conform legislației în vigoare, directorul general al furnizorului public naţional de servicii media este desemnat de către Parlament, la propunerea Consiliului de supraveghere şi dezvoltare. Directorul este numit în funcţie pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit.

Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, directorul general al TRM poate fi demis din funcţie de către Parlament din proprie iniţiativă, în temeiul cererii depuse, în urma constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuţiilor sale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.