Moldovenii nu călătoresc din cauza prețurilor exagerate! Cât sunt gata să plătească pentru o zi de odihnă în Moldova

Un studiu implementat recent de Agenția de Investiții arată că principalul motiv pentru care moldovenii nu călătoresc sunt prețurile exagerate. Al doilea motiv important este că nu cunosc multe locuri unde ar putea merge. Cu toate că, în perioada pandemică s-a înregistrat o creștere semnificativă a fluxului de turiști către atracțiile turistice locale, iar antreprenorii din industrie nu doar că au reușit să facă față cu brio, dar au și dezvoltat produse noi și și-au îmbogățit oferta cu noi experiențe, turiștii moldoveni se confruntă cu dificultăți atunci când vor să-și organizeze o vacanță în țara noastră.

Potrivit studiului, 38% dintre moldoveni consideră că prețurile sunt exagerate, iar 29 % nu cunosc multe locuri unde ar putea merge. Un alt motiv invocat de concetățenii noștri este faptul că nu au o mașină, 18% dintre ei au ales această opțiune. De asemenea, ei mai consideră că nu există infrastructură și activități pentru familiile ce au copii (14%), iar alți 11% spun că, în Moldova sunt puține locuri ce pot fi vizitate.

Studiul privind percepția ofertei turistice locale mai artă că turiștii sunt dispuși să plătească în 2021 mai mult pentru odihna în țară, decât erau dispuși în 2020. Astfel, ei consideră că suma de 1000 de lei este potrivită pentru o zi de odihnă în Moldova, iar cea de 2000 de lei este exagerată.

Același studiu arată că moldovenii preferă să viziteze cetăți și mănăstiri (67%) și peisaje naturale (59%).

#tursim #preturi exagerate #turisti #calatorii #Moldova #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue