Europenii vor avea internet, biciclete şi panouri solare mai ieftine în urma deciziei UE de modificare a regimului TVA

Statele membre ale Uniunii Europene vor putea aplica rate reduse de TVA într-un număr mai mare de sectoare, o măsură potenţial importantă pentru companii şi pentru puterea de cumpărare a europenilor, în condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze în zona euro, ameninţând procesul de redresare economică postcoronavirus, scrie Le Figaro.

Miniştrii de finanţe ai UE au convenit să modifice regulile la nivel de bloc pentru ca rata TVA să poată fi redusă pe bunuri şi servicii având legătură cu lupta împotriva schimbărilor climatice, protecţia sanitară şi tranziţia către o economie mai digitală. În acelaşi timp, aceştia au convenit eliminarea până în 2030 a unor rate actuale mai reduse de TVA pe combustibili fosili şi alte bunuri care duc la creşterea emisiilor de gaze toxice, pentru a ajuta blocul să-şi atingă ţinta de a deveni neutru carbonic până în 2050, notează Euractiv.

Actualele reguli europene privind TVA-ul datează din urmă cu aproape 30 de ani, iar Comisia a propus reformarea acestora în 2018. Procesul de reformare a reglementărilor fiscale progresează de obicei lent pentru că legislaţia UE din domeniul fiscal necesită acordul unanim al tuturor statelor membre UE, transmite ZF.

Rata minimă standard a TVA în UE pe toate bunurile şi serviciile se menţine la 15%, cu excepţia unei liste unde rata redusă a TVA trebuie să fie de cel puţin 5%. „Peisajul“ european al TVA este unul amestecat, pentru că unele state membre au primit exceptări la integrarea în UE.

În urma reformei, statele membre îşi pot păstra ratele speciale de TVA atâta timp cât nu vor periclita ţintele europene în domeniul climatului. Totuşi, o nouă clauză de „tratament egal“ face aceste exceptări disponibile tuturor statelor membre.

Ratele mai mici vor deveni posibile odată ce Parlamentul European va fi consultat cu privire la acest acord, ceea ce ar putea dura până în martie 2022.

Ţările membre vor putea totuşi adopta un număr limitat de taxe preferenţiale, decise în interiorul acestui cadru armonizat, adaptat la noile priorităţi ale UE, potrivit Le Figaro.

Reforma survine în plin context post-Covid, marcat de accelerarea inflaţiei. În noiembrie, ritmul inflaţiei din zona euro a accelerat peste aşteptări, atingând 4,9%, cel mai ridicat nivel din 25 de ani.

#bicilete #TVA #ieftin #internet #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.