Maia Sandu a reîntors Parlamentului legea care prevede majorarea salariilor judecătorilor Curţii Constituţionale

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a restituit astăzi Parlamentului Legea nr. 204 din 6 decembrie 2021 cu privire la modificarea unor acte normative privind legislaţia bugetar-fiscală 2022. Anunţul a fost făcut de Preşedinţie printr-un comunicat de presă.

„Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a restituit astăzi Parlamentului Legea nr. 204 din 6 decembrie 2021 cu privire la modificarea unor acte normative privind legislaţia bugetar-fiscală 2022. Şefa statului a luat această decizie pe motiv că legea include un amendament, cu privire la salarizarea angajaţilor Curţii Constituţionale, pentru care nu există avizul pozitiv al Guvernului”, menţionează Preşedinţia Republicii Moldova.

Potrivit politicii bugetar – fiscale, salariile judecătorilor CC urmează să crească la 82 de mii de lei față de 44,7 mii de lei cât sunt în prezent.

Deputații au majorat nivelul de salarizare de la 121 la 126 și, respectiv, a coeficientului de salarizare de la 12,29 la 13,65, valoarea de referință pentru calculul salariului de la 2600 lei la 3000 lei și sporului specific de la 40% la 100%. Astfel, de la (2600×12,29×1,4)=44735,6 lei s-a ajuns la (3000×13,65×2)=81900 lei lunar.

#CC #lege #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi