Interviu cu Vlad Musteață: Ce lasă în urmă COVID-19. Piața imobiliară la un an de la începtul pandemiei

Pandemia și criza economică au cauzat o creștere a cererii pe piața imobiliară din Republica Moldova. Îngrijorați de instabilitate, o mare parte din oameni au decis să-și investească banii în imobile. Piața a reacționat, prin urmare prețurile au crescut cu 8% anul trecut și cu 7% anul acesta. Pe primul loc în vânzări sunt casele.

L-am rugat pe Vlad Musteață, directorul celei mai puternice companii imobiliare din Moldova – Proimobil.md să aducă puțină claritate în această statistică.

✔️Cum arată la un an distanță piața imobiliară din Republica Moldova?

Vlad Musteață: Bineînțeles că nu mai putem vorbi despre aceeași piață imobiliară care era înainte de pandemie. Și asta pentru că în ultimul an s-a reorientat mult.

În perioada în care lumea a fost obligată să-și limiteze ieșirile și a stat mai mult în izolare, pe site-ul www.proimobil.md am înregistrat intrări record, fenomen pe care nu l-am mai întâlnit până atunci.

Majoritatea celor care locuiesc în blocuri vechi, au început să caute case noi. Cei care locuiau în apartamente cu suprafață mică, și-au dat seama că trebuie să se mute în unele mai încăpătoare. S-a observat o reorientare a pieței spre case sau townhouse-uri. Sincer, la un moment dat nici nu aveam atâtea oferte pentru a acoperi toate cererile.

✔️ Ați declarat anterior pentru PRO-TV Chișinău că se așteaptă o majorare de preț pentru locuințele noi cu până la 15 % și iată că s-a și întâmplat. Ce a cauzat creșterea prețurilor?

Vlad Musteață: În perioada pandemiei prețurile la apartamente, dar și la case, au crescut cu aproximativ 10%. A fost un cumul de evenimente care au dus la asta, principalul motiv fiind totuși creșterea cererii. Din cauza instabilității economice, moldovenii au decis să nu mai țină banii la saltea și nici în bănci, ci să-i investească în sectorul imobiliar, unul dintre cele mai sigure sectoare din lume. În același timp oferta a scăzut, numărul mic de autorizații acordate în 2019-2020 a format un deficit de locuințe noi.

✔️ În ce categorii de imobile s-a resimțit această creștere de preț?

Vlad Musteață: Dacă într-un interviu acordat la început de pandemie declaram că prețurile au crescut doar la case, acum putem vorbi despre prețuri majorate și la apartamentele din blocurile noi.

✔️ Care este poziția băncilor față de piața imobiliară în acest an pandemic? Se mai acordă credite imobiliare?

Vlad Musteață: În fond, băncile au fost cele mai sceptice în privința pieței imobiliare. Acum însă acestea au simplificat din nou procedurile de obținere a creditelor, recăpătându-și astfel încrederea în piața imobiliară și încurajând clienții să-și procure locuințe. Programul Guvernamental „Prima Casă” de asemenea și-a schimbat termenii și a devenit mult mai accesibil pentru clienți. În acest moment cea mai mare parte din tranzacții se efectuează prin ipotecă.

Potrivit celor mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-septembrie 2020 au fost date în exploatare 5008 locuințe, cu 1585 locuinţe (sau cu 24,0%) mai puţin faţă de ianuarie-septembrie 2019. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în ianuarie-septembrie 2020 a constituit 397,0 mii m² sau cu 20,6% mai puțin față de perioada similară a anului 2019.

#Proimobil #imobiliare #Vlad Musteață

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.