Interviu cu Vlad Musteață: Ce lasă în urmă COVID-19. Piața imobiliară la un an de la începtul pandemiei

Pandemia și criza economică au cauzat o creștere a cererii pe piața imobiliară din Republica Moldova. Îngrijorați de instabilitate, o mare parte din oameni au decis să-și investească banii în imobile. Piața a reacționat, prin urmare prețurile au crescut cu 8% anul trecut și cu 7% anul acesta. Pe primul loc în vânzări sunt casele.

L-am rugat pe Vlad Musteață, directorul celei mai puternice companii imobiliare din Moldova – Proimobil.md să aducă puțină claritate în această statistică.

✔️Cum arată la un an distanță piața imobiliară din Republica Moldova?

Vlad Musteață: Bineînțeles că nu mai putem vorbi despre aceeași piață imobiliară care era înainte de pandemie. Și asta pentru că în ultimul an s-a reorientat mult.

În perioada în care lumea a fost obligată să-și limiteze ieșirile și a stat mai mult în izolare, pe site-ul www.proimobil.md am înregistrat intrări record, fenomen pe care nu l-am mai întâlnit până atunci.

Majoritatea celor care locuiesc în blocuri vechi, au început să caute case noi. Cei care locuiau în apartamente cu suprafață mică, și-au dat seama că trebuie să se mute în unele mai încăpătoare. S-a observat o reorientare a pieței spre case sau townhouse-uri. Sincer, la un moment dat nici nu aveam atâtea oferte pentru a acoperi toate cererile.

✔️ Ați declarat anterior pentru PRO-TV Chișinău că se așteaptă o majorare de preț pentru locuințele noi cu până la 15 % și iată că s-a și întâmplat. Ce a cauzat creșterea prețurilor?

Vlad Musteață: În perioada pandemiei prețurile la apartamente, dar și la case, au crescut cu aproximativ 10%. A fost un cumul de evenimente care au dus la asta, principalul motiv fiind totuși creșterea cererii. Din cauza instabilității economice, moldovenii au decis să nu mai țină banii la saltea și nici în bănci, ci să-i investească în sectorul imobiliar, unul dintre cele mai sigure sectoare din lume. În același timp oferta a scăzut, numărul mic de autorizații acordate în 2019-2020 a format un deficit de locuințe noi.

✔️ În ce categorii de imobile s-a resimțit această creștere de preț?

Vlad Musteață: Dacă într-un interviu acordat la început de pandemie declaram că prețurile au crescut doar la case, acum putem vorbi despre prețuri majorate și la apartamentele din blocurile noi.

✔️ Care este poziția băncilor față de piața imobiliară în acest an pandemic? Se mai acordă credite imobiliare?

Vlad Musteață: În fond, băncile au fost cele mai sceptice în privința pieței imobiliare. Acum însă acestea au simplificat din nou procedurile de obținere a creditelor, recăpătându-și astfel încrederea în piața imobiliară și încurajând clienții să-și procure locuințe. Programul Guvernamental „Prima Casă” de asemenea și-a schimbat termenii și a devenit mult mai accesibil pentru clienți. În acest moment cea mai mare parte din tranzacții se efectuează prin ipotecă.

Potrivit celor mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-septembrie 2020 au fost date în exploatare 5008 locuințe, cu 1585 locuinţe (sau cu 24,0%) mai puţin faţă de ianuarie-septembrie 2019. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în ianuarie-septembrie 2020 a constituit 397,0 mii m² sau cu 20,6% mai puțin față de perioada similară a anului 2019.

#Proimobil #imobiliare #Vlad Musteață

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.