Cât costă banii pe care ia luat Moldova de la FMI

La începutul săptămânii, boardul FMI a aprobat o finanțare de 558,3 mil. USD pentru Republica Moldova pentru o perioadă de 40 de luni. Guvernul de la Chișinău a aprobat, în ședința din 22 decembrie, modalitatea de atragere a banilor și pentru ce vor fi utilizați.

Împrumutul ce urmează a fi acordat de Fondul Monetar International, prin intermediul mecanismului de finanțare extinsa (EFF), in suma de 209,55 mil. DST (292,4 mil. USD), va fi rambursat în 12 tranșe egale, după expirarea a 4,5 ani de la fiecare tragere efectuata din contul împrumutului. Maturitatea împrumutului este 10 ani. Dobânda aplicată pentru împrumutul în cauză este flotantă și la situația din 20 decembrie 2021 a constituit 1,050% anual. Taxa de deservire constituie 0,5% din suma debursata. Comisionul de angajament — 0,30%.

Al doilea împrumut va fi acordat prin intermediul ECF și constituie 104,75 milioane DST, echivalentul a circa 146,2 milioane dolari. Suma va fi rambursată în 10 tranșe egale, după expirarea a 5,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Dobânda pentru împrumut se stabilește la fiecare 2 ani și va constitui 0% până în anul 2023.

Guvernul Republicii Moldova va beneficia de 314,30 mil. DST, prin intermediul mecanismului extins de creditare (ECF), in suma de 104,75 mil. DST și prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă. (EFF), în sumă de 209,55 mil. DST. Noul program, susținut prin mecanismele de finanțare ECF si EFF, va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

#imprumut #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: