Șchendra: Businessul ezită să investească, deși băncile i-ar putea credita

29 Dec. 2021, 10:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
29 Dec. 2021, 10:47 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În Republica Moldova asistăm la o situație paradoxală și cu efecte negative încă greu de cuantificat. În loc cetățenii prin depozite să finanțeze dezvoltare economiei, asistăm la o situație diametral opusă, agenții economici în loc să investească banii, îi depun în bănci și finanțează consumul populației.

Băncile dispun de capital și lichidități suficiente pentru a majora portofoliul de credite și pentru persoanele juridice. Părerea mea este că cererea de credite de la agenții economici nu este una foarte mare. Probabil, businessul nu vede, deocamdată, o perspectivă foarte clară de dezvoltare sau nu vine cu proiecte investiționale care ar necesita finanțare din partea băncilor. Dar, actualmente, băncile au capacitatea să ofere aceste credite în cazul în care va exista cerere din partea agenților economici”, a declarat viceguvernatorul BNM, Constantin Șchendra într-un interviu pentru bani.md.

În ceea ce privește creditarea persoanelor fizice, BNM se arată îngrijorată de majorarea portofoliului.

Ceea ce ține de creditarea persoanelor fizice, în special creditele de consum care ne îngrijorează și pe noi, monitorizăm foarte atent ca practicile de creditare ale băncilor comerciale să fie unele sănătoase. Creșterea acestui subportofoliu trebuie să fie una sustenabilă, băncile trebuie să analizeze foarte bine dacă acele persoane fizice pe care le creditează au capacitatea de a rambursa acești bani, ca să nu ajungem în situația în care populația este supraîndatorată”, a punctat Șchendra.

Viceguvernatorul atrage atenția asupra riscului de nerambursare a creditelor. „În prezent, lucrăm cu colegii de la CNPF asupra unor reglementări macroprudențiale, care ar veni să amelioreze situația privind creditarea persoanelor fizice pentru a proteja cetățenii noștri de supraîndatorarea respectivă. În scurt timp, urmează ca aceste măsuri macroprudențiale, pe care intenționăm să le implementăm, să fie prezentate și publicului larg, atât pentru bănci, cât și pentru organizațiile de creditare nebancară”.

Potrivit ultimelor date BNM, volumul depozitelor în sistemul bancar a crescut cu 2,5 miliarde lei de la 84,8 miliarde în iulie 2021 la 87,3 miliarde lei în octombrie. Însă această creștere este exclusiv din contul agenților economici, care în această perioadă și-au majorat depozitele în bănci cu aproape 2,7 miliarde lei. În același timp depozitele populației s-au redus cu aproape 130 milioane lei. Agenții economici în loc să investească banii în dezvoltarea afacerilor și să atragă credite pentru aceasta, ei din contra decid să-și înghețe banii în băncii.

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.