Șchendra: Businessul ezită să investească, deși băncile i-ar putea credita

29 Dec. 2021, 10:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
29 Dec. 2021, 10:47 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În Republica Moldova asistăm la o situație paradoxală și cu efecte negative încă greu de cuantificat. În loc cetățenii prin depozite să finanțeze dezvoltare economiei, asistăm la o situație diametral opusă, agenții economici în loc să investească banii, îi depun în bănci și finanțează consumul populației.

Băncile dispun de capital și lichidități suficiente pentru a majora portofoliul de credite și pentru persoanele juridice. Părerea mea este că cererea de credite de la agenții economici nu este una foarte mare. Probabil, businessul nu vede, deocamdată, o perspectivă foarte clară de dezvoltare sau nu vine cu proiecte investiționale care ar necesita finanțare din partea băncilor. Dar, actualmente, băncile au capacitatea să ofere aceste credite în cazul în care va exista cerere din partea agenților economici”, a declarat viceguvernatorul BNM, Constantin Șchendra într-un interviu pentru bani.md.

În ceea ce privește creditarea persoanelor fizice, BNM se arată îngrijorată de majorarea portofoliului.

Ceea ce ține de creditarea persoanelor fizice, în special creditele de consum care ne îngrijorează și pe noi, monitorizăm foarte atent ca practicile de creditare ale băncilor comerciale să fie unele sănătoase. Creșterea acestui subportofoliu trebuie să fie una sustenabilă, băncile trebuie să analizeze foarte bine dacă acele persoane fizice pe care le creditează au capacitatea de a rambursa acești bani, ca să nu ajungem în situația în care populația este supraîndatorată”, a punctat Șchendra.

Viceguvernatorul atrage atenția asupra riscului de nerambursare a creditelor. „În prezent, lucrăm cu colegii de la CNPF asupra unor reglementări macroprudențiale, care ar veni să amelioreze situația privind creditarea persoanelor fizice pentru a proteja cetățenii noștri de supraîndatorarea respectivă. În scurt timp, urmează ca aceste măsuri macroprudențiale, pe care intenționăm să le implementăm, să fie prezentate și publicului larg, atât pentru bănci, cât și pentru organizațiile de creditare nebancară”.

Potrivit ultimelor date BNM, volumul depozitelor în sistemul bancar a crescut cu 2,5 miliarde lei de la 84,8 miliarde în iulie 2021 la 87,3 miliarde lei în octombrie. Însă această creștere este exclusiv din contul agenților economici, care în această perioadă și-au majorat depozitele în bănci cu aproape 2,7 miliarde lei. În același timp depozitele populației s-au redus cu aproape 130 milioane lei. Agenții economici în loc să investească banii în dezvoltarea afacerilor și să atragă credite pentru aceasta, ei din contra decid să-și înghețe banii în băncii.

Realitatea Live

14 Ian. 2026, 09:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 09:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova au înregistrat o revenire moderată în sezonul curent, însă la un cost tot mai mare pentru fermieri și traderi, arată analiza economistului Iurie Rija pentru perioada iulie–decembrie 2025.

În primele șase luni ale sezonului comercial, Moldova a exportat 632.312 tone de grâu, cu 12% mai mult față de aceeași perioadă din 2024, când livrările au fost de 565.476 tone. Chiar și așa, nivelul rămâne semnificativ sub anii considerați „normali” sau „buni” pentru piața grâului: 944.026 tone în 2021 și 829.024 tone în 2023 pentru același interval.

Creșterea volumelor nu s-a tradus însă și prin venituri mai bune. Prețul mediu de export a coborât la 3,56 lei/kg, în scădere cu 3% față de 2024 (3,67 lei/kg) și sub nivelul din 2023 (3,60 lei/kg). Comparativ cu perioada de dinaintea războiului din regiune, deteriorarea este și mai clară: în iulie–decembrie 2021 prețul mediu era de 4,17 lei/kg, cu aproape 17% peste nivelul actual.

Potrivit lui Iurie Rija, unul dintre factorii-cheie ai acestei slăbiciuni de preț este calitatea recoltei. O parte semnificativă din grâul recoltat în 2025 nu a întrunit parametrii de grâu alimentar și a fost vândut ca grâu furajer, mai ieftin și mai greu de plasat pe piețele premium.

În decembrie 2025, exporturile de grâu au totalizat 49.112 tone, la un preț mediu de 3,70 lei/kg, aproape identic cu noiembrie, semn al unei stabilizări temporare. Totuși, comparativ cu decembrie 2024, performanța este mult mai slabă: atunci, prețul mediu a fost de 4,13 lei/kg, iar volumele au depășit 70.000 de tone. Diferența reflectă atât o cerere externă mai prudentă, cât și problemele de calitate ale grâului moldovenesc din sezonul curent.

Exporturile de grâu rămân puternic concentrate. Primele trei companii au asigurat aproape jumătate din livrările externe ale țării: RUSAGRO-PRIM SRL – 136.449 tone (22%), AGRO-NOVA PRIM SRL – 88.337 tone (14%) și OROM-IMEXPO SRL – 84.755 tone (13%). Împreună, acestea au realizat circa 49% din exporturile totale de grâu ale Republicii Moldova.

Una dintre cele mai importante schimbări ale sezonului este schimbarea liderului între destinațiile de export. În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2025, Italia a devenit cel mai mare cumpărător de grâu moldovenesc, cu 267.854 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg.

România, tradițional piața dominantă, a coborât pe locul doi, cu 110.452 tone la un preț mediu de 3,42 lei/kg, fiind urmată de Grecia, care a importat 101.267 tone la 3,54 lei/kg.

Piețele extra-UE au oferit prețuri mai bune, dar pe volume reduse: Liban – 4,08 lei/kg, Turcia – 3,85 lei/kg, iar livrările către Elveția, Ucraina, Malaezia, Egipt și Cipru au completat tabloul exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!